Rămâi conectat

Actualitate

România, la coada clasamentului european în topul puterii de cumpărare: Crește decalajul dintre judeţele bogate și cele sărace

Ziarul Unirea

Publicat

în

România, la coada clasamentului european în topul puterii de cumpărare: Crește decalajul dintre judeţele bogate și cele sărace

Potrivit studiului GfK Purchasing Power Europe 2022, România este pe locul 31 dintre cele 42 de ţări incluse, cu o putere medie de cumpărare de 8.017 euro pe cap de locuitor în acest an, cu 51% sub media europeană.

Conform studiului, faţă de anul precedent, decalajul dintre judeţele cu putere mare de cumpărare şi cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit şi mai mult în acest an. În top 10, Bucureştiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro.

„Aceasta înseamnă că locuitorii Capitalei au puterea de cumpărare cu peste 93% mai mare decât media naţională şi de 3,6 ori mai mare decât locuitorii judeţului Vaslui, judeţ unde se regăseşte cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce priveşte cheltuielile şi economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media naţională”, se menţionează într-un comunicat al GfK.

Elit - Gustul Desăvârșit

Toate judeţele din top 10 au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Cu un potenţial de cheltuieli de 8.191 de euro pe locuitor, Prahova, pe locul zece, se apropie cel mai mult de media naţională, dar este încă cu 2,2% peste aceasta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media naţională.

Majoritatea judeţelor din top 10 sunt la fel ca anul precedent, doar cu câteva modificări în clasament. În 2022, Clujul a depăşit Timişul pentru a trece pe locul doi cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 11.643 de euro, în timp ce judeţele Argeş şi Arad şi-au schimbat locurile în şapte şi opt.

Potrivit studiului GfK, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 euro. Cu toate acestea, există diferenţe mari între cele 42 de ţări: Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg au o putere de cumpărare semnificativ mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare în Kosovo, Moldova şi Ucraina este cea mai scăzută. Liechtensteinienii au un buget disponibil pentru cheltuieli şi economii de peste 43 de ori mai mare decât ucrainenii.

În 2022, europenii au la dispoziţie aproximativ 11,1 trilioane de euro de cheltuit pentru alimente, întreţinerea locuinţelor, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanţe, mobilitate şi achiziţii de consum.

„Aceasta sumă corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 16.344 euro, ceea ce reprezintă o creştere de 5,8 la sută faţă de anul precedent. Cu toate acestea, suma pe care consumatorii o au de fapt la dispoziţie pentru a cheltui şi a economisi variază foarte mult de la o ţară la alta şi, de asemenea, depinde de modul în care preţurile de consum au evoluat în 2022”, se mai arată în comunicat.

Ca şi în anii precedenţi, Liechtenstein se află în fruntea clasamentului puterii de cumpărare. Principatul are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 66.204 euro, ceea ce înseamnă că liechtensteinienii au o putere de cumpărare de aproape 4,1 ori mai mare decât europeanul mediu. Elveţia şi Luxemburg urmează pe locul doi şi al treilea. În timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elveţienilor este de 41.758 euro – de aproape 2,6 ori mai mare decât media europeană – luxemburghezii au un potenţial de cheltuieli de 37.015 euro pe cap de locuitor. Aceasta este de aproape 2,3 ori mai mult decât media europeană.

Toate celelalte ţări din primele 10 (Norvegia, Islanda, Danemarca, Marea Britanie, Germania, Austria şi Irlanda) au o putere de cumpărare foarte mare pe cap de locuitor – cu cel puţin 47% mai mult decât media europeană.

În general, 16 din cele 42 de ţări chestionate sunt peste media europeană. Acest lucru este în contrast cu 26 de ţări a căror putere de cumpărare pe cap de locuitor este sub medie – inclusiv Spania, care cu 15.314 euro pe cap de locuitor este cel mai aproape de media europeană. Ucraina se află încă în coada clasamentului; din cauza războiului în desfăşurare, ucrainenii au la dispoziţie doar 1.540 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă ceva mai mult de 9% din media europeană.

„Puterea de cumpărare a înregistrat deja o creştere moderată anul trecut şi se preconizează că va creşte din nou în acest an cu aproape 6% în medie în Europa. Totuşi, această creştere a puterii de cumpărare va compensa doar parţial creşterea bruscă a inflaţiei rezultată din pandemie şi războiul din Ucraina, care a atins valori cu două cifre în multe ţări europene. Împreună cu teama de creşterea preţurilor la energie şi incertitudinea cu privire la evoluţiile economice viitoare, oamenii sunt mai predispuşi să pună bani deoparte pe cât posibil şi să amâne orice plan pentru achiziţii mai mari”, a declarat Filip Vojtech, expert în domeniul soluţiilor de Geomarketing GfK.

Studiul „GfK Purchasing Power Europe 2022” este disponibil pentru 42 de ţări europene, cu detalii până la nivel de regiuni, municipalităţi şi coduri poştale, împreună cu date despre locuitori şi gospodării, precum şi hărţi digitale.

Puterea de cumpărare este o măsură a venitului disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor caritabile şi include, de asemenea, orice beneficii primite de stat. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an în euro şi ca indice. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflaţia. Calculele sunt efectuate pe baza veniturilor şi câştigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum şi a previziunilor economice furnizate de institutele economice.

Consumatorii folosesc puterea de cumpărare pentru a acoperi cheltuielile legate de alimentaţie, trai, servicii, energie, pensii private şi planuri de asigurări, precum şi alte cheltuieli, cum ar fi vacanţele, mobilitatea şi alte achiziţii de consum.

Sursa: ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Noul magazin KIK din Alba Mall: Când va avea loc marea deschidere

Ziarul Unirea

Publicat

în

Noul magazin KIK din Alba Mall: Când va avea loc marea deschidere

Un nou magazin se va deschide în incinta Alba Mall, în spațiul în care retailer-ul francez Carrefour a operat în trecut.

Magazinul german KIK dorește să facă angajări, în vederea operării noii sale unități.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit informațiilor obținute de ziarulunirea.ro, magazinul Kik ar urma să se deschidă în data de 16 decembrie.

Kik, discounterul german de modă şi produse pentru casă, intrat pe piaţa locală în 2018, a dezvoltat în cei patru ani de activitate o reţea de peste 70 de magazine la nivel naţional, iar până la finalul acestui an îşi propune să atingă pragul de 100 de magazine.

KiK este unul dintre cei mai mari discounteri de modă din Germania, ce deține o rețea vastă de magazine la nivel european. Oferta de produse a brandului este reprezentată în proporție de 70% de segmentul de textile, fiind completată de alte articole pentru casă precum cadouri, accesorii, decorațiuni, jucării și articole de papetărie.

În prezent, KiK operează aproape 3.500 de magazine în Europa, dintre care 2.600 sunt în Germania. Brandul este prezent și în Austria, Cehia, Polonia, Ungaria, Croația, Olanda, Slovenia, Slovacia, Italia și, din 2018, și în România. Peste 25.000 de angajați contribuie la succesul economic al KiK, care țintește extinderea rețelei la 5.000 de magazine în Europa. KiK se numără, cu o creștere anuală de aproximativ 200 de magazine, printre companiile cu cea mai mare expansiune din Europa.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Primele vaccinuri cu noua formulă împotriva Covid-19 au ajuns în România. Rafila: ”Îl administrăm în această perioadă în care se face şi vaccinarea antigripală”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Primele vaccinuri cu noua formulă împotriva Covid-19 au ajuns în România. Rafila: ”Îl administrăm în această perioadă în care se face şi vaccinarea antigripală”

Alexandru Rafila, Ministrul Sănătăţii, a anunţat, joi, că primele cantităţi de vaccin cu noua formulă împotriva COVID-19 au sosit în ţară în această săptămână.

Potrivit acestuia, vaccinul bivalent va fi disponibil în cabinetele medicilor de familie şi în centrele de vaccinare din principalele spitale din România.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Au sosit deja în această săptămână primele cantităţi de vaccin cu noua formulă împotriva infecţiei cu coronavirus. Acest vaccin va fi în curând accesibil la cabinetele medicilor de familie, în centrele de vaccinare din principalele spitale din România. Toţi cei care au făcut deja două doze de vaccin în formula veche se pot vaccina doza a treia sau, după caz, doza a patra cu acest vaccin care protejează împotriva celei mai noi variante BA4, BA5 Omicron. Cred că este o bună oportunitate să îl administrăm în această perioadă în care se face şi vaccinarea antigripală”, a declarat Rafila la dezbaterea online „Industria inovatoare de medicamente, partener strategic pentru societate, economie şi sănătatea românilor”, organizată de DC Media Group.

La începutul lunii, ministrul anunțase că România a cumpărat doar 3 milioane de doze, cu 8 milioane mai puțin decât cantitatea contractată inițial.

Asta pentru că Ministerul Sănătății a renegociat numărul de doze, acesta fiind și motivul pentru care vaccinul va ajunge la noi mai târziu decât în alte țări. „Ajunge târziu în România pentru că eu am o responsabilitate faţă de banii publici. A fost un proces lung de negociere pentru reducerea cantităţii. În acest an trebuia să cumpărăm peste 19 milioane de doze de vaccin Pfizer. Suntem foarte aproape să semnăm o comandă de 3 milioane de doze care vor ajunge în scurt timp, adică în această lună în România”, a declarat Rafila.

Accesul la boosterul actualizat este esențial, mai ales pentru persoanele trecute de 50 de ani și/sau cu sistemul imun compromis/deficitar, atrag atenția experții.

„Boosterul bivalent conține și vaccinul original. Imunitatea se maturizează și se diversifică timp de până la 6 luni după vaccinare/infectare. Boosterul crește imunitatea și față de noile versiuni indiferent de forma în care este administrat. Mesajul aici este că boosterul este foarte important dacă a trecut mai mult de 6 luni de la ultimul vaccin sau ultima infectare, indiferent de varianta de vaccin folosită”, explica cercetătorul Octavian Jurma în luna noiembrie.

Reamintim că vaccinul adaptat la Omicron este disponibil în unele țări europene încă din luna septembrie.

Imunizarea cu vaccinul bivalent BA5 asigură o protecție mult mai bună față de varianta BQ.1.1 decât un singur booster cu vaccin original și semnificativ mai bună decât vaccinarea cu 2 doze de booster original.

Utilizarea lui rapidă și pe scară largă în țările din vestul Europei au permis acestora să depășească cu bine situația critică din spitale. „Fără îndoială, și anul acesta în fața BQ.1.1, la fel ca anul trecut în fața Delta, vaccinul este cel mai important cadou de sărbători pe care îl pot face guvernanții familiilor pe care au obligația constituțională să le protejeze”, potrivit medicului Jurma.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Bugetari angajați să stea. Cătălin Drulă: „Cheltuielile ministerelor pot fi reduse lejer cu 15 – 20%, este foarte mult personal excedentar şi se fură foarte mult”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Bugetari angajați să stea. Cătălin Drulă: „Cheltuielile ministerelor pot fi reduse lejer cu 15 – 20%, este foarte mult personal excedentar şi se fură foarte mult”

Reducerea risipei din banii publici este ”absolut esenţială”, a declarat, joi, preşedintele USR, Cătălin Drulă, care a precizat că ministerele ar putea ”tăia lejer” 15 – 20% din cheltuieli, potrivit Agerpres. El a avertizat că România s-ar putea confrunta cu o criză economică ”gravă” în următorii doi ani.

„Au adâncit cheltuielile publice. Unii macroeconomişti spun: cheltuielile bugetului de stat în România sunt rigide. Vă spun eu, am fost ministru într-un minister: nu sunt rigide. Pot tăia lejer 15 – 20%, pentru că este foarte mult personal excedentar şi se fură foarte mult. Domnul Bode a fost ministru la Ministerul Transporturilor înaintea mea şi a reuşit să ducă cu succes un proiect în cinci luni – de la idee, nu exista nici studiu de fezabilitate – la avans plătit. Este proiectul pentru patru şalupe, care costau 50 de milioane, realizate de un şantier din Estonia şi pe care s-au plătit 100 de milioane. Este faimosul dosar de la DNA. 50 de milioane aici e parandărătul. Hai să vedem, sunt flexibile sau nu cheltuielile în ministere”, a afirmat liderul USR, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută în Piaţa Victoriei, în contextul împlinirii unui an de guvernare PSD – PNL, potrivit Agerpres.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit acestuia, acest an a însemnat „scumpiri record, plagiate şi proiecte ratate”. El a susţinut că actualii guvernanţi îşi doresc, în primul rând, „să le fie mai bine lor şi clientelei de partid”. Totodată, România înregistrează cea mai mare inflaţie din ultimii 19 ani, a menţionat Drulă.

„Mâine se face un an de zile de când Klaus Iohannis a adus PSD la guvernare şi a năşit acest mariaj sinistru între Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu, iar rezultatele sunt cumplite pentru ţara noastră. Din cauza acestei guvernări PSD – PNL, românii trăiesc astăzi mai rău decât în urmă cu un an. Peste 85% dintre români cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită. (…) Curentul, gazele, motorina, pâinea, încălzirea, absolut peste tot se văd aceste scumpiri şi ratele la bănci au crescut de aproape patru ori în ultimul an. Impactul pe care îl au aceste scumpiri în viaţa oamenilor este unul devastator, iar Guvernul PSD – PNL nu a făcut nimic, nu a luat măsurile corecte, pentru a proteja populaţia”, a mai afirmat el.

Drulă a adăugat că pensia specială este în medie de 8 ori mai mare decât pensia obişnuită. Totodată, de la 1 ianuarie ar urma să intre în plată „zeci de mii de noi pensii speciale” pentru primari. Preşedintele USR a reproşat coaliţiei că blochează în Legislativ proiectele care vizează abrogarea pensiilor speciale pentru parlamentari şi aleşii locali.

„În aceste vremuri trebuia închis deficitul bugetar cât mai jos. Guvernul trebuia să îşi reducă cheltuielile inutile, astfel încât politica fiscală să susţină politica monetară şi inflaţia să fie ţinută sub control şi adusă în limite normale. Vă dau un singur exemplu – la începutul acestei săptămâni, Ciolacu şi Ciucă au luat până la urmă, după şase luni de zile, o decizie privind pensiile, dar decizia lor nu acoperă nici măcar inflaţia, astfel încât pensiile au scăzut cu 15%, şi chiar şi după ce decizia se va pune în aplicare va rămâne o scădere de 3% faţă de acum un an. Puteau să crească pensiile până la 27%. Punctul de pensie putea merge până la 2.100 de lei şi se încadrau încă în acea limită din PNRR de care tot vorbesc”, a indicat preşedintele USR.

El a menţionat că unii români au ajuns să plătească facturi la energie de „patru ori mai mari”, iar în ultimul an mai multe firme au intrat în faliment.

„Au dat în ultimul an patru ordonanţe de urgenţă sau legi pe aceeaşi materie. De fiecare dată au greşit. Chiar şi în ultima lege, care a trecut ieri prin Parlament, se menţine o nedreptate pentru o parte din consumatori, care acum nu au niciun fel de plafon, plătesc la acel preţ umflat. De fapt, ei plătesc şi pentru ceilalţi care au preţul plafonat. Pentru consumatorii casnici care au avut peste 300 de kilowaţi-oră în 2021, plafonul este la 1,3 lei de la 1 ianuarie, în timp ce pentru firme este la 1 leu”, a explicat Cătălin Drulă.

Liderul USR a criticat coaliţia de guvernare şi pentru faptul că nu acordă atenţie investiţiilor, făcând referire în mod special la ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, pe care l-a numit „ratangiu”.

„Vedeţi în continuu cum a ratat una şi a ratat alta. A ratat podul de la Brăila, a ratat podurile de pe noile pasaje, de pe Centura Sud, de la Berceni şi de la Olteniţei. Nu ştiu dacă reuşeşte un proiect care era la un procent enorm de realizare, la Sibiu – Boiţa, să îl deschidă anul acesta. Sunt întârzieri pe toate proiectele – sute de kilometri de autostradă cu contracte reziliate sau blocate”, a completat el.

În opinia sa, din cauza coaliţiei PSD şi PNL, este în pericol Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„Din cauza ritmului foarte lent în care funcţionează implementarea proiectului, suntem în pericol să ratăm această şansă de dezvoltare. Am fost recent la Bruxelles şi oficialii Comisiei Europene nu înţeleg de ce acest Guvern nu se apucă de treabă”, a mai susţinut el.

Conform liderului USR, există „semne foarte îngrijorătoare” în ceea ce priveşte economia României.

„Ceea ce ne anunţă generalul Ciucă… Ordonă creşterii economice să fie pozitivă, cifrele sunt falsificate. Sunt lucruri extraordinar de grave, pentru că, de fapt, suntem într-o situaţie fragilă, economia frânează, a mai mers din inerţie în anul acesta, în ciuda acestui Guvern. Este un pericol enorm de criză economică gravă, în 2023 – 2024. Le cerem să lase preocuparea doar pentru clientela de partid, scandalurile şi orgoliile – numai asta vedem în presă. (…) Este de mult timpul să oprească acest dezmăţ din bani publici, miile de angajări pentru clientela de partid şi să taie pensiile speciale şi privilegiile politicienilor. Să reducă taxele pe muncă, astfel încât să le rămână oamenilor mai mulţi bani în mână şi să dea afară din Guvern miniştrii corupţi şi incompetenţi”, a transmis Drulă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea