România e al cincilea producător de cereale din comunitatea europeană, dar o treime din importurile anuale sunt reprezentate de pâine, preparate de panificaţie şi produse congelate din această gamă. Fermierii cultivă grâu, porumb sau secară pe 60% din suprafaţa ţării, dar producţia ia drumul străinătăţii imediat după seceră. Nu există suficiente depozite, iar preţul obţinut, dacă ar vinde pe piaţa internă, e derizoriu.
Doar în primele 10 luni din 2017 am adus de peste graniţă alimente în valoare de 2,29 miliarde de euro, faţă de 2,1 miliarde de euro în aceeaşi perioadă a anului anterior. Nu a contat foarte mult nici faptul că 2017 a fost, teoretic, cel mai bogat an agricol, cu producţii record la grâu şi porumb.
Am exportat cereale, dar am importat şi mai mult, pâine congelată, biscuiţi sau făină. Vapoarele încărcate cu grâu şi porumb au plecat unul dipă altul din portul Constanţa. O situaţie care se va repeta şi în această vară.
Singurul an în care exporturile au depăşit importurile a fost 2015, pe fondul vânzărilor bune de cereale. Totuşi, în cazul recoltei de grâu unii fermieri sunt dispuşi să mai aştepte înainte să vândă.
Grâul bun de pe ogoarele României e testat înainte de vânzare, pentru că intermediarii şi cumpărătorii nu merg doar pe încredere.
Făina românescă pare a fi pierdut lupta cu aluatul congelat al străinilor. Doar anul trecut am importat peste 19.500 de tone. Asta în condiţiile în care fermierii români au produs 10 milioane de tone de grâu, cam 555 kilograme de grâu pentru fiecare locuitor al ţării.
Sunt şi firme, puţine, e adevărat, care fac profit tocmai din procesarea grânelor. Iar succesul vine din nişa aleasă. 90 din producţia realizată în această fabrică ajunge la export.
România are 10 milioane de teren arabil, iar fermierii au cultivat grâu şi secară pe o suprafaţă de 2,1 milioane de hectare.
Cât priveşte recolta de porumb, aceasta a fost de 14,5 milioane de euro, un record al ultimilor ani.
Sursa: digi24.ro
