INCENDIU în Ighiu: Un atelier de tâmplărie a luat foc. Pompierii au intervenit

Un incendiu a izbucnit sâmbătă seara, în jurul orei 21.00, în localitatea Ighiu. Din primele date, incendiul se manifestă la un atelier de tâmplărie.

Potrivit ISU Alba, la fața locului intervin pompierii din Alba Iulia alături de serviciul de voluntari din Ighiu.

La fața locului intervin pompierii cu trei autospeciale.

UPDATE 21.18: La ajungerea forțelor de intervenție la locul solicitării, incendiul se manifesta fără flacără, la panoul electric al atelierului. La momentul de față incendiul este localizat, se lucrează la stingerea acestuia.

Fără alte probleme.

Misiunea este în dinamică, știre în curs de actualizare.

De 30 de ani ne chinuim să facem agricultură: În ce măsură își poate hrăni statul român propriul popor în cazul unei crize alimentare

România are toate datele pentru a deveni unul dintre marii producători de hrană ai Europei. Avem mult pământ roditor, cu ape din care putem iriga, cu o climă care încă ne ajută să facem agricultură.

O comoară care ar putea să hrănească peste 80 de milioane de oameni, dacă am înțelege cât de valoaroasă este și ce trebuie făcut. Duminică, la “România, te iubesc!”, aflăm în ce măsură țară noastră își poate hrăni propriul popor în cazul unei crize alimentare.

70% din toată suprafață agricolă este împărțită între micii fermieri, care fac o agricultură de subzistență și nu produc mare lucru. De 30 de ani ne chinuim fără succes să reparăm sistemele de irigații pe care tot noi le-am distrus. În 2020, an secetos, deficitul între importuri și exporturi a fost de aproape două miliarde de euro.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: “Copilul rade. Iubirea și înțelepciunea mea e jocul. Adolescentul cânta. Jocul și iubirea mea e înțelepciunea…”

Mai marele agriculturii românești e relexat, inspirat și optimist.

″…Dar eu sunt optimist”

Nu la fel de optimiști sunt, însă, agricultorii din Dobrogea și estul României, unde seceta bate la ușa.

Analizele arată că, anul acesta, vom recolta cu 10-20% mai puțin decât în 2021, când am produs de trei ori mai multe cereale decât am consumat. Din 11 milioane de tone de grâu, șapte au plecat peste graniță. Din 15 milioane de tone de porumb, nouă au luat calea exportului, pentru că industria procesatoare, care ar da plus valoare producției agricole, nu prea există. Avem un million 200 de mii de vaci de lapte, însă doar 300 de mii sunt în ferme mari. Restul, în gospodării, iar țară noastră importă masiv carne și lapte.

Ionuț Lupu, reprezentantul Asociației Holstein Ro: Dacă în Ungaria subvenția primesc 800 euro pe animal, În România în cazul unor unor ferme industriașe, subvenția nu depășește 250 -300 de euro

Dr. Mihai Petcu, proprietar al unei ferme de vaci: “În jurul Bucureștiului au fost 42 de ferme care asigurau lapte”.

Duminică, la “România, te iubesc!” vedeți cât lapte poate asigura țara noastră pentru propriii locuitori. Tot atunci, vedem cum stăm și la capitolul carne.

Alexandru Baciu, proprietarul unei ferme de vaci: “Fermele tot noi le-am distrus, n-avem strategie”

Iar toate aceste probleme au un numitor comun: lipsa de viziune a autorităților și dispartitia specialiștilor din agricultură. România are 57 de licee cu profil agricol. Duminică, îl vizitam pe cel din Turnu Măgurele.

Cum putem să producem și să procesăm mai mult, cum ajută tehnologia de ultima generație agricultura, dar și câți bani vor ajunge în agricultara românească sunt întrebări la care răspundem duminică, la „România, te iubesc!”.

Tinerii din Lunca Mureșului s-au întâlnit azi, la o dezbatere pe tema CE IȚI DOREȘTI PENTRU COMUNITATEA TA?

Au venit cu multe idei și propuneri de îmbunătățire a vieții în comună, idei pe care le-au discutat și le-au trecut pe hârtie.

Unitate și solidaritate, egalitate între etnii, realizarea unui after school, construirea unei grădinițe cu program prelungit, asfaltarea tuturor străzilor, sprijinirea dezvoltării agriculturii, modernizarea căminului cultural, inițierea unor cursuri de prim ajutor, organizarea unor tabere de vară, dotarea bibliotecii comunale cu mai multe cărți, dezvoltarea unor cluburi (șah, sport, lectură), oferirea de informare pentru tinerii care vor să acceseze fonduri nerambursabile, informarea cetățenilor comunei în legătură cu importanța protejării mediului, asigurarea transportului școlar pentru liceeni…sunt doar câteva dintre dorințele tinerilor .

Pentru a nu rămâne doar niște dorințe scrise pe hârtie, ideile vor fi prezentate primăriei comunei, sub forma unei scrisori deschise.

Cartoanele scrise vor fi afișate în centrul comunei, pentru a putea fi văzute de locuitori, care pot scrie, la rândul lor, ce își doresc pentru comunitatea lor.

Dezbaterea constituie prima activitate din cadrul proiectului Erasmus Plus KA 210 ” Involved young people-developed communities”

Concomitent, partenerii din proiect Koinokalo Aps- din Italia și Asociatia World of Change din Macedonia de Nord, derulează la rândul lor dezbatere stradală, pentru a afla ce își doresc tinerii pentru comunitățile lor.

Ideile tuturor participanților (din toate țările) se vor regăsi în grupul de Facebook al proiectului-https://www.facebook.com/Involved-young-people-developed-communities-101334545831556 astfel că tinerii vor putea vedea dacă problemele comunităților din tări diferite sunt aceleași sau s-aud sunt și ele diferite.

Este o primă interacțiune între participanți, urmând ca tinerii să se întâlnească în august, pentru prima mobilitate în România.