Un medic din Statele Unite ale Americii, cu specializare în medicină internă și boli infecțioase, a arătat, prin intermediul unei radiografii pulmonare a doi pacienți COVID-19, care este diferența între plămâni unei persoane imunizate și cei ai unei persoane neimunizate.

Dr. Faheem Younus a explicat că și cei vaccinați pot face forme ușoare de coronavirus, însă cei care nu s-au imunizat pot avea probeleme grave și au risc mare de a ajunge la Terapie Intensivă, mai ales acum, când tulpina Delta devine predominantă în multe zone ale lumii.

„Da, puteţi să vă îmbolnăviţi de COVID-19 dacă v-aţi vaccinat, dar de obicei este vorba despre o formă uşoară”, este comentariul medicului Faheem Younus, care însoţeşte fotografia cu două radiografii pulmonare, pe care acesta a pus-o pe Twitter.

Plămânii pacientului vaccinat apar în partea stângă a imaginii, fiind mult mai negri decât cei din radiografia din dreapta, cea a unui pacient neimunizat și foarte afectat de puterea virsuului Sars-CoV-2.

Andrei Baciu, secretarul de stat al ministerului Sănătății, a discutat în cadrul unei emisiuni TV, referit la tulpina Delta, afirmând că încă nu este dominantă în țară noastră, celelalte tulpini fiind cele care domină „terenul de joacă” al variantelor COVID, totuși vedem că sunt cel puțin 19 țări la nivelul Europei unde a devenit dominantă. Acesta se va intensifica și la noi și vom putea ajunge, inevitabil, la 1.500 de cazuri pe zi, la sfârșitul lunii septembrie.

„Cifrele bilanțului epidemiologic din România arată o tendință de creștere. Media numărului de cazuri pozitive pe ultimele șapte zile a depășit 100. Nu am mai atins acest plafon de la mijlocul lunii iunie, când era un trend descrescător. Procentul de teste pozitive din totalul de teste efectuate – duminică eram la 0,54 la sută, luni suntem la 0,74 la sută, probabil în zilele următoare vom ajunge la procentul de 1 la sută teste pozitive din testele efectuate. Nu am mai atins acest procent tot așa, de la începutul lunii iunie, când eram pe un trend descendent”, a arătat Andrei Baciu.

De ce se îmbolnăvesc mai mulți tineri

„Un lucru care iese în evidență de departe este faptul că pe intervalul de vârstă 20-39 de ani avem cea mai mare creștere a numărului de cazuri noi de la o săptămână la alta, deci la tineri. Spre exemplu, săptămâna trecută în comparație cu acum două săptămâni avem o creștere de 139 la sută. În cifre absolute, sigur, nu este foarte mult, însă vorbim de un început de creștere a numărului de cazuri și vorbim practic de elementele care au, poate, validitate din punct de vedere științific”, a subliniat secretarul de stat.

Explicația din spatele acestui detaliu este dată de ceea ce se întâmplă în realitate: oamenii călătoresc, e perioada concediilor, se călătorește în Europa, unde putem să călătorim cu certificatul digital, te întâlnești cu oameni care vin din zone cu risc suplimentar, oameni cu care nu te-ai întâlni în mod normal. Dacă ai contractat virusul, sigur că la întoarcerea în țară se va vedea ușor-ușor și la noi, așa cum s-a întâmplat de altfel și vara trecută, a explicat Andrei Baciu.

Toate aceste lucruri vin în contextul a ceea ce ni s-a transmis de la nivel european și ceea ce vedem că se întâmplă: există acest val 4 în Uniunea Europeană, în regiune, determinat de această tulpină Delta, care este mai contagioasă, se transmite mai ușor de la o persoană la alta și evident că nu este restricționat de bariere georgrafice, fizice sau logistice, cu atât mai mult cu cât oamenii interacționează mult mai mult în aceste momente. Călătorind, intri în contact cu oameni care vin din zone unde există o problemă epidemiologică reală, cum este spre exemplu în Spania, Portugalia, a completat secretarul de stat.

Capcana cognitivă

Pe de altă parte, Andrei Baciu atrage atenția că există riscul „să ajungem într-o capcană cognitivă”. Este vorba de a trăi o falsă senzație de siguranță și a avea o falsă senzație de protecție dată de o percepție negativă a situației de fapt. „Nu e un lucru care să ne convină – faptul că vine un nou val, că o să crească numărul de cazuri, că viața noastră e posibil să devină iarăși puțin schimbată. Toate aceste lucruri nu sunt plăcute și atunci le respingem cumva automat: Nu mai vreau să aud de lucrurile acestea! Pe cale de consecință, nici nu mai avem comportamente simetrice cu pericolul existent”, a explicat medicul.

Specialiștii de la INSP au făcut însă o analiză și trendul actual din România se încadrează într-un al patrulea scenariu, dat de caracterisiticile unei tulpini Delta care este cu 50 la sută mai contagioasă decât tulpina inițială, de unde și posibilitatea de avea undeva la peste 1.000 – 1.500 de cazuri pe zi la vârful acestui val 4, care poate să vină undeva pe la sfârșitul lunii septembrie, a arătat Andrei Baciu.

Sursa: digi24.ro

Ungaria dorește ca aurul de la Roşia Montană să nu fie exploatat niciodată. „De când aparţine ea României?”

O publicaţie pro-guvernamentală a Guvernului de la Budapesta, Executiv condus în prezent de Viktor Orban, susţine că aurul de la Roşia Montană nu ar trebui exploatat niciodată, fiind pusă întrebare a cui este, de fapt, localitatea din Munţii Apuseni.

„În zilele noastre nu este simplu să se înţelegă ce înseamnă ca un stat să dispună de mine de aur proprii, Or, Transilvania şi zona de sus erau bogate în metale nobile. Doar în zona de lângă Roşia Montana funcţionau în acele vremuri 300 de companii de mină şi peste 800 de mori”, scrie Magyar Nemzet, publicaţie pro-guvernamentală, citată de Rador, potrivit G4Media.

„În urmă cu peste 110 de ani zona Munţilor Apuseni răsuna de zgomotul acestor mori. În Roşia Montana, aflată în „pătratul aurului” nu exista încă noţiunea de minerit cu cianuri, sau cu distrugerea naturii din jur, respectiv şi a culturii. Umbra acestei distrugeri se simte an de an în acest oraş minier cu un mare trecut, unde geologul renumit Ferenc Wanek a afirmat că zona era stăpânită cu mult înaintea lui Hristos mai întâi de agatârcii înrudiţi cu sciţii”, completează sursa citată.

Publicaţia maghiară se întreabă şi a cui este, de fapt, Roşia Montană. „Trebuie să menţionăm aici şi poezioara lui Octavian Goga „Munţii noştri aur poartă, Noi cerşim din poartă-n poartă”, aplicată pe ilustrata care însoţeşte acest material. Începutul poeziei de pe ilustrată spune multe aici, deoarece nu trebuie decât să punem întrebarea: De când aparţine Roşia Montana de România? De aceea sperăm ca cele 300 tone de aur şi 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal (rezerva de aur a Ungariei este în acest moment de 94,5 tone), respectiv cine ştie câtă platină, molibden la care speră frmele străine. Măcar atât timp cât nu se mai întoarce roata morii de aur a istoriei”, a conchis sursa citată.

sursa: adevarul.ro