Rata anuală a inflației ar putea crește. Economist: „Ne așteptăm la o creștere generalizată a prețurilor”

Rata anuală a inflației ar putea crește. Economist: „Ne așteptăm la o creștere generalizată a prețurilor”

Mircea Coșea, profesorul de economie, a discutat referitor la anunțurile Băncii Naționale a României, referitor la creșterea inflației, arată DCNEWS.ro.

Urmează o creștere generalizată a prețurilor

”Este, global, o creștere a inflației, inflație care a pornit din SUA, iar la noi a venit la mijlocul anului trecut, iar vârful va fi la începutul acestui an, probabil spre sfârșitul trimestrului I. Banca Națională, după părerea, mea, are o poziție foarte corectă, suntem pe un trend crescător al inflației, nu o putem nega, dar trebuie să subliniem că, în România, are și cauze interne inflația.

Prima cauză este creșterea prețurilor la energie, facturile enorme, care este cauzată, în mare parte, și de greșelile și de abuzurile care s-au făcut în liberalizarea pieței. A doua cauză este creșterea la prețurile alimentelor, pentru că România importă în jur de 70% din alimentele pe care le consumă. Economia României nu are capacitatea, din păcate, de a prelucra în țară materiile prime agricole. Asta ce înseamnă? Că ne așteptăm la o creștere generalizată a prețurilor de acum înainte.” a spus economistul Mircea Coșea.

Toți cetățenii vor ”plăti” dobânzile majorate ale băncilor la credite, fie că au credite sau nu

El a punctat că, ”dacă mai adăugăm la aceste aspecte și decizia BNR de astăzi de a mări dobânda de referință, ajungem la concluzia că se vor scumpi creditele, se vor îngreuna condițiile de acordare a creditelor, dar, să nu uităm, cei care vor lua credite pentru producție sau servicii vor pune dobânda mai mare în prețuri, deci toți cetățenii, indiferent dacă au credite sau nu, vor fi afectați de această creștere”.

Conform lui Mircea Coșea, pe de-o parte trebuie să se intervină pe piața energiei, împotriva abuzurilor, pe de altă parte, trebuie să existe o intervenție în zona agriculturii, pentru ca viitoarea recoltă să fie prelucrată în țară și să intre pe piață ca produse românești, diminuând astfel procentul de produse alimentare importate. Asta ar însemna și o ținere sub control a creșterii prețurilor.

Oamenii cu venituri mici, cei mai afectați

Profesorul de economie a atras atenția că românii cu pensii mici, cu venituri mici, șomerii nu cumpără produse de lux, ci mâncare și ”Dacă luăm și analizăm produsele alimentare de bază, precum ulei, carne, cartofi, fructe, legume sau lactate, atunci o să vedem că avem o creștere a prețurilor mai mare decât prognozează banca, o creștere cu 2 cifre. Pentru cetățeanul de rând, care nu face investiții în apartamente, mașini, produse de IT, prețurile sunt mai mari decât arată inflația oficială, pentru că el se rezumă la produsele de consum curent, care au creștere mai mare decât media inflației la toate celelalte produse.”

Efecte pe termen lung: Criză în sens invers

Din informațiile venite de la BNR, mai aflăm că impactul majorării prețurilor amplifică și prelungește creșterea ratei anuale a inflației, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare şi plafonare a preţurilor la energie. De asemenea, conform anunțurilor BNR, va genera ”pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaţioniste”.

Întrebat ce înseamnă aceste efecte dezinflaționiste și care va fi impactul lor, Mircea Coșea ne-a răspuns: ”Dacă există o scădere a prețurilor, o dezinflație, ea trebuie să fie controlată, dacă nu, ea are efecte negative. Scăderea prețurilor înseamnă că producătorii de mărfuri sau servicii primesc mai puțin, prin vânzare, decât au cheltuit. Deci, printr-o ofertă la prețuri mai mici nu-și mai pot relua activitatea, intervine o situație de criză în sens invers: prețurile sunt prea mici și nu pot reconstitui capitalul cu care întreprinderile trebuie să lucreze”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI