Profesorii condamnați penal NU vor mai putea ocupa funcții didactice, începând din 23 august. În ce situații își pot relua activitatea

Schimbarea regulilor aplicabile profesorilor care au fost condamnați pentru anumite infracțiuni intenționate este cuprinsă într-o lege apărută joi în Monitorul Oficial, dar care se va aplica, efectiv, abia de duminică. Concret, profesorii nu ar mai putea ocupa funcții didactice, de conducere, de îndrumare, de control sau chiar și de cercetare, până la intervenirea reabilitării, amnistiei sau a grațierii, în situația condamnărilor menționate mai sus.

Legea nr. 184/2020 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 a apărut în Monitorul Oficial nr. 762 (din 20 august) și se va aplica din 23 august.

Actul normativ de modificare stabilește că profesorii care – de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 184/2020 – vor fi condamnați penal pentru anumite infracțiuni nu vor mai putea să ocupe o funcție didactică, până la momentul:

intervenirii reabilitării (mecanismul prin care drepturile interzise sau alte limitări dispar, după o anumită perioadă de timp de la momentul executării pedepsei aplicate);
amnistiei sau
grațierii.

Însă va fi necesar ca acea condamnare să îndeplinescă trei condiții, pentru ca interdicția să se aplice:

profesorul să fie condamnat pentru o infracțiune contra persoanei (cum sunt, de exemplu, lovirile, vătămările corporale, lipsirile de libertate în mod ilegal sau amenințarea);
acea infracțiune să fie intenționată (de exemplu, vătămările corporale din culpă, deși infracțiuni contra persoanei, nu vor atrage interdicția de mai sus);
infracțiunea să fie comisă în împrejurări legate de exercitarea profesiei (o lovire a unui elev ar fi un exemplu de infracțiune ce îndeplinește această din urmă condiție, în timp ce o lovire a unei persoane, într-un bar, în afara orelor de serviciu și care nu are legătură cu relațiile profesionale ale profesorului, nu s-ar încadra).

Concret, profesorilor le va fi interzisă ocuparea funcțiilor din sistemul de învățământ (didactice, auxiliare, de conducere, de îndrumare, de control sau chiar și de cercetare), până la momentul intervenirii reabilitării, amnistiei sau a grațierii, dacă vor fi îndeplinite condițiile de mai sus.
Inițial, se dorea aplicarea măsurii doar pentru cei condamnați la pedepse privative de libertate – de ce e justificată schimbarea din forma finală

E interesant de precizat că forma finală a actului normativ diferă de ce s-a propus inițial. Când a fost înregistrat în Parlament proiectul de lege, se dorea ca această interdicție să se aplice doar pentru pedepse privative de libertate (însă chiar și pentru situațiile în care s-ar fi dispus suspendarea executării pedepsei).

Acum, însă, interdicția se aplică și în cazul unor condamnări penale la plata unei amenzi, deci nu mai este obligatoriu ca procesul penal să se finalizeze cu o soluție de condamnare la o pedeapsă privativă de liberatate.

Ținând cont de faptul că un număr ridicat de fapte penale care aduc atingere persoanei, ca valoare socială, prevăd amenda ca pedeapsă aplicabilă (și, probabil, cea mai comună astfel de faptă care ar putea fi comisă în școli, lovirea, fiind printre ele), e de înțeles de ce a fost extinsă interdicția și la condamnări penale cu amenda.

În plus, gradul de pericol al unui profesor ce e condamnat penal pentru fapte de violență (în cadrul relațiilor sale profesionale), pe care îl prezintă față de colegi, elevi și față de mediul de lucru, în general, este destul de ridicat. Acest lucru e valabil chiar dacă, într-un proces penal concret, fapta comisă a fost pedepsită cu amenda penală.

Nu în ultimul rând, nu trebuie uitat nici faptul că interdicția are, în principal, rolul de a preveni repetarea faptelor de violență, în viitor – după cum reiese și din expunerea de motive atașată proiectului ce urma să devină Legea nr. 184/2020. Așadar, măsura trebuie văzută și ca un mijloc de prevenție și de diminuare a riscului față de potențiale victime. Oricum, aplicarea unei amenzi nu înseamnă, neapărat, o lipsă a riscului sau chiar o incidență scăzută a lui.

Notă: la nivel conceptual, stabilirea, în concret, a unei pedepse penale se face în funcție de două criterii principale – gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului (conform articolului 74 din Codul penal).

Însă există posibilitatea ca, într-un caz concret, din punct de vedere sancționator, să se considere că gravitatea și periculozitatea (faptei/a persoanei care a comis-o) nu justifică mai mult decât o pedeapsă cu amenda penală, însă aceeași faptă și aceeași persoană justifică o interdicție a ocupării funcțiilor didactice, în aceeași situație ce a atras aplicarea unei amenzi penale.

Situația nu este una teoretică, ci este una care ține cont de complexitatea relațiilor sociale implicite în problema de mai sus.

Pe de o parte, întreg sistemul de drept penal (și, mai ales, aspectul sancționator) ar trebui să urmeze niște principii care să limiteze impactele negative ale unei pedepse asupra persoanei cercetate penal, pe cât posibil (prin limitarea intervenției instrumentelor de ordin penal doar la ce e strict necesar pentru apărarea unor valori sociale), atât timp cât viitoarea reabilitare a persoanei care a comis o infracțiune se poate face fără o limitare excesivă a drepturilor sale (libertate, proprietate etc.).

Pe de altă parte, relațiile sociale implicate – mergând pe exemplul situației din analiza prezentă, relațiile în școală – impun, uneori, și necesitatea unor măsuri care să prevină materalizarea unui risc – aici, repetarea comportamentelor abuzive, violente etc. ale unui profesor condamnat.

Altfel spus, faptul că s-a dispus aplicarea unei pedepse penale nu înseamnă că, în sfera prevenției, trebuie să se limiteze măsurile aplicate – cu alte cuvinte, nu trebuie să existe o aplicare paralelă a măsurilor.

Până acum, Legea educației prevedea că profesorii condamnați nu puteau să mai ocupe o funcție didactică, pentru o perioadă, doar în situațiile în care interzicerea acestui drept a fost dispusă prin hotărârea instanței de condamnare. Ce a adus nou legea prezentată aici e că, în orice situație în care vor fi îndeplinite condițiile de mai sus, ocuparea funcției, până la reabilitare, amnistie sau grațiere nu va mai fi posibilă.

Motivele principale pentru care s-a dorit modificarea sunt, conform expunerii de motive atașate propunerii legislative (ce a devenit, între timp, Legea nr. 184/2020), reflectarea importanței statutului profesorului în societate și impactului comportamentelor sale asupra formării elevilor.

De asemenea, a fost precizat și faptul că o astfel de reglementare este necesară, întrucât există cazuri când profesori care au fost condamnați pentru fapte penale au revenit în sistemul de educație și au continuat să comită asemenea fapte.

Sursa : avocatnet.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI