Actualitate
Procurorii DNA Alba trebuie să refacă rechizitoriul în dosarul de corupţie al angajatelor de la Romexterra Bank şi S.C. Mia Carn
Judecătoria Aiud a decis ca dosarul penal în care patru angajate ale MKB Romexterra Bank S.A. Alba Iulia şi trei de la S.C. Mia Carn SRL Mirăslău au fost trimise în judecată pentru fapte de corupţie să se întoarcă la procurori pentru refacerea rechizitoriului. Magistratul de la instanţa aiudeană a considerat că există mai multe excepţii care impun refacerea actului de sesizare. Decizia a fost pronunţată la începutul săptămânii trecute şi nu este definitivă, putând fi atacată la Tribunalul Alba. „Admite excepţia neregularităţii actului de sesizare a instanţei, invocată de inculpatele Nichimiş, Vântu şi Şipoş, şi în baza art.300 alin. 2 Cod proc. pen. cu referire la art.263 Cod proc.pen., restituie cauza Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DNA Serviciul Teritorial Alba Iulia, în vederea refacerii rechizitoriului. Respinge ca nefondate excepţiile de nelegală prezentare a materialului de urmărire penală şi de nulitate a urmăririi penale invocate de inculpatele Nichimiş, Vântu şi Şipoş. Asupra excepţiei lipsei calităţii de parte responsabilă civilmente a MKB Romexterra Bank S.A., invocată de aceasta, instanţa se va pronunţa odată cu fondul. Respinge ca nefondate plângerile împotriva măsurilor asiguratorii formulate de partea responsabilă civilmente MKB Romexterra Bank S.A. şi de inculpatele Nichimiş şi Vântu. În baza art. 332 alin. 3 Cod proc. pen. menţine măsurile asiguratorii dispuse asupra bunurilor aparţinând inculpatelor Nichimiş şi Vântu, şi părţii responsabile civilmente MKB Romexterra Bank S.A.”, se arată în minuta deciziei judecătorului din Aiud.
lCredite fictive în valoare de 500.000 de euro luate în numele angajaţilor cu complicitatea băncii
La începutul lunii noiembrie 2010 procurorii DNA Alba Iulia au trimis-o în judecată pe Maria Ispas, administratorul S.C. Mia Carn, pentru că a luat credite fictive în numele a 52 de angajaţi. Ea a fost ajutată de patru salariate ale băncii Romexterra, printre care şi fosta directoare a unităţii iar prejudiciul se ridică la peste 500.000 de euro. Potrivit rechizitoriului, Marilena Ramona Nichimiş, fost director al MKB Romexterra Bank S.A. – Sucursala Alba Iulia, , Carmen Mihaela Vîntu – analist credite bancare în cadrul MKB Romexterra S.A. – Sucursala Alba Iulia, Mihaela Barbu şi Stanca Şipoş, ambele casiere la aceeaşi unitate bancară sunt judecate pentru abuz în serviciu după ce au acordat ilegal 52 de credite.
„În perioada 21 noiembrie 2006 – 14 iunie 2007, Marilena Ramona Nichimiş, în calitatea de director al MKB Romexterra Bank SA – Sucursala Alba Iulia, a aprobat în mod nelegal încheierea unui număr de 52 de credite bancare (împrumuturi de nevoi personale) în valoare totală de 1.835.000 lei şi 5.000 euro, bani ce au fost încasaţi în mod nemijlocit de Maria Ispas, asociat şi administrator unic la SC MIA CARN SRL Mirăslău”, se arăta în rechizitoriul DNA publicat pe site-ul instituţiei. Aici se mai spunea că Maria Ispas, Livia Damian şi Catrina Popa, acestea din urmă contabile la S.C. Mia Carn, au emis în fals un număr de 52 de adeverinţe de salariat în care au fost consemnate date nereale cu privire la salariile nete de care beneficiau angajaţii firmei, dar şi cu privire la funcţia şi vechimea în muncă a acestora, adeverinţe ce au fost folosite la dosarele de credit. MKB Romexterra Bank s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.135.901,74 lei şi 3957,99 euro. În vederea recuperării acestei pagube, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui imobil aparţinând inculpatei Marilena Ramona Nichimiş, asupra unui număr de cinci autoturisme aparţinând inculpatei Carmen Mihaela Vîntu şi asupra unui imobil aparţinând MKB Romexterra Bank S.A.
Ioana PITICARIU
Actualitate
Zeci de migranți care au intrat legal în România, prinși când încercau să treacă ilegal granița pentru a ajunge în vestul Europei
Zeci de migranți care au intrat legal în România, prinși când încercau să treacă ilegal granița pentru a ajunge în vestul Europei
Două grupuri de zece migranţi, care au ajuns legal în România, au fost prinse de poliţiştii de frontieră din Arad în timp ce încercau să treacă ilegal graniţa pentru a ajunge în state din vestul Europei, pe jos, peste fâşia verde. Alţi migranţi au încercat să se ascundă în tiruri care transportau bucăţi de mobilă sau peleţi de lemn, relatează News.ro.
„Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Turnu, judeţul Arad, au observat, în timpul executării misiunilor specifice de supraveghere, în apropierea liniei de frontieră, două grupuri, formate din zece persoane, care se deplasau pe jos. Deoarece acestea nu îşi justificau prezenţa în zonă, au fost conduse la sediul sectorului pentru efectuarea verificărilor. În urma cercetărilor a fost stabilit faptul că sunt cetăţeni din Bangladesh, Pakistan şi Sri Lanka, intraţi legal în România şi intenţionau să ajungă în mod fraudulos într-un stat din vestul Europei”, se precizează într-un comunicat de presă, de vineri, al Poliţiei de Frontieră.
Alţi migranţi s-au ascuns în tiruri, în încercarea de a ieşi ilegal din România, spre vestul Europei.
„În ultimele 24 de ore, la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, s-au prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră pe sensul de ieşire din ţară un cetăţean bulgar şi unul român, aflaţi la volanul unor ansambluri rutiere înmatriculate în Bulgaria, respectiv România. Şoferii autovehiculelor transportau grupaje de mobilă şi peleţi din lemn pentru societăţi comerciale din Ungaria şi Austria. În urma efectuării controlului amănunţit al mijloacelor de transport au fost descoperiţi, ascunşi în compartimentele pentru marfă, 7 cetăţeni străini. Persoanele au fost preluate şi transportate la sediul sectorului pentru cercetări unde, în urma verificărilor, poliţiştii de frontieră au stabilit că sunt 4 cetăţeni din Egipt şi 3 cetăţeni din Etiopia, intraţi legal în România”, se mai arată în comunicat.
Tot la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, poliţiştii de frontieră au observat pe sensul de ieşire din România, între tonetele de control, o femeie care se deplasa pe jos, cu intenţia de a se sustrage controlului de frontieră. În cadrul verificărilor, poliţiştii de frontieră au stabilit că persoana în cauză este cetăţean turc.
De asemenea, poliţiştii de frontieră de la Nădlac II, judeţul Arad, au depistat alţi 8 cetăţeni din diverse state, care au încercat să treacă ilegal frontiera în Ungaria, ascunşi în două mijloace de transport.
Cu o zi în urmă, o sută de migranţi din ţări precum Siria, Turcia, Irak, Bangladesh, Nepal, Pakistan şi Etiopia care au intrat legal în România, dar care au vrut să iasă ilegal din ţara noastră, au fost găsiţi ascunşi printre plăci de gresie, piese auto sau alte mărfuri, în mai multe tiruri şi o autoutilitară sau când încercau să treacă frontiera pe jos.
Actualitate
Creșteri majore pe segmentul produselor contrafăcute și de contrabandă în România
Creșteri majore pe segmentul produselor contrafăcute și de contrabandă în România
Autoritățile române au capturat peste 90 mil. țigarete de contrabandă în primele 9 luni ale anului, evaluate la peste 15 mil. EUR pe piața neagră.
Volumul de capturi aproape s-a dublat față de aceeași perioadă din 2022, conform platformei StopContrabanda.ro.
Zona de Sud are o pondere de 26% în total capturi de țigări de contrabandă în 2023, cu peste 24 de milioane de țigarete de contrabandă capturate, de 5 ori mai multe față de aceeași perioadă a anului 2022.
Totodată, potrivit datelor autorităților, un volum de bunuri contrafăcute în valoare de peste 60 de mil. EUR au fost reținute în România anul acesta.
Obiectivul BAT este de a construi un viitor mai bun (A Better Tomorrow™), ceea ce implică susținerea eforturilor de combatere a activităților de trafic ilicit.
Autoritățile române au capturat peste 90 de milioane de țigarete de contrabandă în primele 9 luni ale anului 2023, aproape dublul volumului capturilor înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea totală a acestora pe piața neagră este de peste 15 milioane de euro, potrivit datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro, singurul centralizator în timp real al capturilor de țigarete de contrabandă din România. BAT lansează o nouă campanie de informare privind cadrul legislativ și riscurile contrabandei și contrafacerii, în parteneriat cu Poliția de Frontieră Română și Autoritatea Vamală Română.
Traficul cu produse contrafăcute s-a triplat în primele șase luni ale anului 2023, potrivit Analizei activităţii Poliţiei de Frontieră Române pe semestrul I al anului 20231. Între produsele cel mai frecvent contrafăcute se numără țigaretele, articolele vestimentare și de încălțăminte sau produsele cosmetice. Fiecare vânzare a unui produs contrafăcut generează pierderi la bugetul de stat și un pericol real la adresa siguranței consumatorilor.
BAT, un partener dedicat al autorităților în lupta împotriva contrabandei și contrafacerii
BAT demarează și în acest an o nouă campanie de informare cu privire la cadrul legal și riscurile contrabandei și contrafacerii la adresa siguranței individuale și a comunităților. Începând cu 21 septembrie, toate punctele de frontieră și vamale vor oferi materiale informative privind cantitățile de țigarete cu care se poate călători în spațiul UE și non-UE, sancțiunile aplicabile pentru contrabandă și contrafacere, precum și elemente de identificare a produselor ilegale și contrafăcute. Campania se derulează în parteneriat cu Poliția de Frontieră Română și Autoritatea Vamală Română.
“În contextul în care datele la zi ale anului curent indică o sporire alarmantă a activității infracționale și diversificarea metodelor de introducere pe piață a produselor de contrabandă și contrafăcute, siguranța consumatorilor, frânarea fenomenelor rețelelor infracționale și asigurarea sustenabilității veniturilor la bugetul de stat trebuie să se regăsească cu prioritate pe agenda publică a țării. Credem cu tărie într-o informare continuă și corectă asupra riscurilor contrabandei și contrafacerii și continuăm să susținem eforturile autorităților în combaterea acestui fenomen cu implicații severe asupra dezvoltării economice și a siguranței comunităților”, declară Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice, Aria Europa de Sud – Est din cadrul BAT.
Actualitate
Mai bogați doar pe hârtie! Câştigul salarial mediu net lunar, în 2022, a fost 3.801 lei, în creştere cu 385 lei comparativ cu anul precedent
Mai bogați doar pe hârtie! Câştigul salarial mediu net lunar, în 2022, a fost 3.801 lei, în creştere cu 385 lei comparativ cu anul precedent
Câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.801 lei, în creştere cu 11,3% (+385 lei) comparativ cu anul precedent, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Salariaţii bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (34,6%), industria prelucrătoare (23,4%), informaţii şi comunicaţii (22,1%).
”Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale în anul 2022 a fost 6.126 lei, cu 10,7% (+591 lei) mai mare faţă de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3801 lei, în creştere cu 11,3% (+385 lei) comparativ cu anul precedent. Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 6.426 lei/salariat, mai mult cu 10,8% comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaţilor în anul 2022 a fost 5209,5 mii persoane, în creştere cu 115.200 persoane faţă de anul precedent”, arată datele INS.
Numărul salariaților a crescut
Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2022 a fost 5.607.100 persoane, mai mare cu 90.800 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent.
Câştigul salarial mediu brut lunar în anul 2022 a fost 6.126 lei. Câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.801 lei, în creştere cu 11,3% (+385 lei) comparativ cu anul precedent. Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2022, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+102,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+57,4%), administraţie publică (+46,5%), industria extractivă (+44%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,2%).
Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat sub media pe economie au fost în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-43%), alte activităţi de servicii (-37,4%), tranzacţii imobiliare (-27,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,4%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,8%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,3%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-15,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-14,5%), industria prelucrătoare (-9,5%), transport şi depozitare (-8,8%), respectiv construcţii (-7,8%).
-
Ştirea zileiacum 3 ore
UPDATE FOTO | Alertă în Alba: Minoră de 16 ani, din Crăciunelu de Jos, dată DISPĂRUTĂ de familie. S-a întors teafără acasă
-
Opinii - Comentariiacum 8 ore
22 septembrie: Ziua mondială fără maşini
-
Actualitateacum 23 de ore
Burse școlare 2023-2024: Până la ce dată trebuie depuse listele cu elevi care vor beneficia
-
Ştirea zileiacum 2 ore
UPDATE FOTO VIDEO | Accident rutier la Câmpeni: Două persoane rănite, după coliziunea între două autoturisme
-
Ştirea zileiacum 3 ore
FOTO| ALERTĂ în Alba: O fată de 13 ani a plecat de acasă, fără a comunica familiei sale locul unde pleacă
-
Ştirea zileiacum 22 de ore
Condițiile Bruxelles-ului pe tema legii pensiilor speciale, pentru a primi banii din PNRR