Procesul în care Gabriel Resources cere 4,4 miliarde de dolari de la statul român pentru blocarea proiectului de la Roşia Montană, judecat în secret

Procesul în care Gabriel Resources cere 4,4 miliarde de dolari de la statul român pentru blocarea proiectului de la Roşia Montană, judecat în secret • Rapoartele experţilor şi declaraţiile martorilor nu vor putea fi făcute publice

Procesul de arbitraj dintre compania Gabriel Resources și statul român pentru investiția de la Roșia Montană, judecat de Tribunalul Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) din Washington, va fi secret. Judecătorii au decis că publicul și părțile neimplicate în dispută nu vor avea acces la rapoartele experților prezentate în cadrul procedurii și nici la declarațiile martorilor din proces.

Hotărârea poate fi modificată doar dacă cele două părți aflate în litigiu decid altfel sau dacă, la propunerea uneia dintre părți, Tribunalul decide să amendeze în acest sens regulile de confidențialitate convenite pentru acest arbitraj.

Scrisoare de la trei ONG-uri din România

Tribunalul a luat această hotărâre după ce a primit, la jumătatea lunii martie, o scrisoare de la mai multe ONG-uri care se opun proiectului de la Roșia Montană, în care i se solicita să le informeze dacă și în ce condiții ar fi posibil accesul publicului sau al părților neimplicate în dispută, care își propun să devină interveniente în cadrul procedurii de arbitraj la rapoartele experților și la declarațiile martorilor. Semnatarele scrisorii erau Alburnus Maior, Greenpeace CEE Romania și Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.

Decizia Tribunalului s-a bazat și pe observațiile părților în litigiu, Gabriel Resources și statul român, asupra scrisorii ONG-urilor. În sprijinul deciziei sale, Tribunalul de la Washington a invocat prevederi din Acordul România-Canada din 2009 privind protejarea reciprocă a investițiilor, precum și propriile sale ordine anterioare cu privire la confidențialitatea documentelor prezentate în cadrul procedurii de arbitraj, stabilite în urma acordului între părți. Potrivit documentelor depuse de cele două părți la Tribunal, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) declasificase, până la finalul lunii august a anului trecut, un număr de 242 de documente oficiale anterior clasificate ca secrete de serviciu, legate de proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, și era, la acea dată, în curs de a declasifica alte 248, pentru a putea fi consultate, utilizate și prezentate ca probe de către părți în cadrul procedurii de arbitraj.

Printre documentele care erau în curs de declasificare se afla și Licența de concesiune pentru exploatare încheiată de ANRM cu RMGC în 1999, plus actele adiționale ulterioare și anexele acesteia.

Gabriel Resources vrea despăgubiri uriașe pentru blocarea investiției din Apuseni

Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), a anunțat la finalul lunii iunie că intenționează să ceară despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni) de la statul român, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană. România are la dispoziție aproape 8 luni, până pe 15 februarie 2018, pentru a răspunde memoriului depus de canadieni la Tribunalul Arbitral.

Ultima audiere în proces, cu participarea ambelor părți, este prevăzută pentru intervalul 9-20 septembrie 2019, iar decizia finală ar putea fi luată în anul 2020. Statul român este reprezentat în acest moment în litigiul cu Gabriel Resources de la ICSID de către consorțiul format din casa elvețiană de avocatură Lalive din Geneva și firma românească Leaua și Asociații. De cealaltă parte, acționarul majoritar al RMGC se bazează pe americanii de la White&Case și pe românii de la Țuca, Zbârcea și Asociații. Gabriel Resources acuză România de încălcarea tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada și Marea Britanie.

Compania minieră solicită ”compensarea integrală care i se cuvine potrivit prevederilor tratatelor pentru faptul că i-au fost încălcate drepturile cu privire la dezvoltarea proiectului, ca o consecință a violării de către România a acestor tratate” și susține că a investit în total peste 700 de milioane de dolari în proiectul de la Roșia Montană. Gabriel Resources deține 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană.

 

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---