Președintele Iohannis, somat să intervină după ce Ucraina a adoptat legea minorităților. „Kievul trebuie să înțeleagă: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”

Președintele Iohannis, somat să intervină după ce Ucraina a adoptat legea minorităților. „Kievul trebuie să înțeleagă: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”

Refuzul dreptului comunității românești de pe teritoriul Ucrainei de a se instrui în limba română este o eroare revoltătoare, iar președintele Klaus Iohannis ar trebui să intervină și să explice acest fapt președintelui Volodimir Zelenski, susține europarlamentarul PMP Eugen Tomac.

„Ce ție nu-ți place altuia nu-i face. Poziția românilor față de soarta crudă a ucrainenilor care au fugit din calea gloanțelor a fost una absolut corectă și admirabilă. România a ajutat și trebuie să sprijine în continuare Ucraina în efortul său de a rezista războiului declanșat de Putin. Ce nu înțelege însă Kievul este faptul că orice mișcare bruscă prin care încearcă, sub presiunea momentului, să-și impună o linie nouă, agresivă, îndreptată împotriva minorităților nu ajută cu nimic”, transmite europarlamentarul Eugen Tomac, liderul PMP.

El afirmă că Ucraina a moștenit de la URSS o comunitate de aproape un milion de vorbitori de limba română.

„A refuza acestei comunități, care astăzi luptă, cot la cot cu ceilalți cetățeni ucraineni, dreptul de a se instrui în limba română este o eroare. Și este revoltătoare. Președintele Iohannis, care provine la rându-i din sânul unei minorități naționale are obligația, în numele statului român, să acționeze imediat și să-i explice lui Zelensky că atât minoritatea ucraineană, cât și refugiații de război primesc în prezent educație în limba ucraineană în România. Iar statul ucrainean are obligația să facă același lucru. Atât timp cât ucrainenii condamnă procesul sovietic de deznaționalizare și rusificare forțată, au obligația să nu uite că și românii au fost deznaționalizați, deportați și asimilați. Această politică trebuie să înceteze odată cu ieșirea de sub influența Moscovei. Kievul trebuie să înțeleagă: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”, încheie Tomac.

Ministerul Afacerilor Externe a luat notă, joi, de adoptarea, de către Rada Supremă a Ucrainei, la 13 decembrie 2022, a Legii nr. 8224 privind minoritățile naționale din Ucraina, care vizează completarea cadrului normativ privind protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

MAE arată că, pe fond, legea reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean. Pe de altă parte, în analiza Ministerului Afacerilor Externe, persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene, cum ar fi: în timp ce Opinia Comisiei de la Veneția nr. 960/2019 formulată asupra Legii ucrainene privind funcționarea limbii de stat este critică sub aspectul reglementărilor privind folosirea limbii oficiale în educație, Comisia de la Veneția raportându-se la criticile formulate anterior în contextul evaluării art. 7 din Legea educației, articolul din legea minorităților naționale dedicat educației face trimitere la dispozițiile Legii educației, deci preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute; subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale; nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească; persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești; dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare; în timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale; nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat; subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește totodată că aspectele care țin de remedierea și garantarea drepturilor persoanelor aparținând comunității române din Ucraina au fost constant ridicate în dialogul cu partea ucraineană inclusiv la cel mai înalt nivel, precum cel mai recent cu ocazia întâlnirii din data de 10 noiembrie 2022 a premierilor celor două state de la Vicovu de Sus – Krasnoilsk, respectiv la întâlnirea din 29 noiembrie 2022, din marja Reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București, a miniștrilor de externe ai României și Ucrainei, ocazie cu care ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reluat inclusiv solicitarea României de recunoaștere de către Ucraina a inexistenței așa-zisei ”limbi moldovenești”, ceea ce ar permite un acces mai amplu al românilor din Ucraina la educația în limba română. Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea Președintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparținând comunității române din Ucraina vor beneficia de același tratament de care beneficiază în România persoanele aparținând comunității ucrainene.

Aspectele de analiză și solicitările anterior prezentate au fost transmise părții ucrainene prin intermediul unei scrisori adresate de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu omologului său Dmytro Kuleba. De asemenea, ele vor fi detaliate în contactele Centralei MAE cu Ambasada Ucrainei la București și ale Ambasadei României la Kiev cu autoritățile ucrainene, în continuarea dialogului frecvent și dens pe acest subiect, deja derulat.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---