Marian Godină, atac dur la adresa ministrului de Interne: „Ca Poliția Română să-i facă imagine unui om politic pare ceva de o slugărnicie incredibilă”

Celebrul polițist Marian Godină lansează pe pagina proprie de pe o rețea de socializare, un atac dur la adresa ministrului de Interne, Lucian Bode și acuză pagina oficială de Facebook a Poliției Române că luptă pentru a-i face imagine unui om politic.

Godină acuză faptul că postările personale sau acțiunile ministrului sunt promovate pe pagina Poliției Române într-un exercițiu de ”pupat în cwr” și ”slugărnicie”.

„Luni să nu vă faceți planuri, vom fi toți la serviciu, e o misiune amplă cu efective mărite.”

Ăsta e unul dintre mesajele cu care mă trezesc din când în când și care îmi dă tot programul peste cap. Ești recompensat apoi cu timp liber, chiar dacă tu te duci la serviciu când ești chemat, iar liber îți iei când se poate.

La astfel de misiuni, prezența „la bază” se face pe la orele 3, 4, cel târziu 5 dimineața.

Când sunt ceva misiuni mai cu impact, pe grupări de interlopi, pe lemne sau pe alte infracțiuni grave, de obicei se ocupă cineva și de făcut niște poze pentru pagina de Facebook a Poliției Române. Ba la plecarea în misiune e filmată coloana de dube cu girofaruri, ba sunt date ceva filmări cu spartul ușilor sau sărtiul gardurilor. Mi se pare normal ca astfel de acțiuni să fie mediatizate, iar în 2022, o instituție ca Poliția Română e normal să aibă o pagină de Facebook și să posteze astfel de lucruri.

Mulți întreabă, prin comentarii, de ce nu sunt arătate și cazurile de polițiști corupți sau alte boacăne. E simplu, acolo e o pagină de promovare a activității poliției și e logic că vor fi postate doar lucrurile bune și faine.

Doar că, ce să vezi, de o vreme mă tot uit cum Poliția Română, care are o pagină de Facebook cu aproape un milion de urmăritori, distribuie postările domnului Bode, pe persoană fizică.

Să ne înțelegem, cei aproape un milion de urmăritori sunt acolo datorită activității polițiștilor din stradă care a tot fost prezentată pe pagină.

Cu alte cuvinte, Poliția Română îi face imagine domnului Bode, politician și membru de partid cu acte. O să spună unii că e ministru de interne. Așa e, este, deci vorbele i-ar putea fi citate pe pagina MAI, fără să-i fie distribuite postările de pe pagina sa personală.

Nu de alta, dar imaginea asta a poliției este făcută pe spatele polițiștilor operativi care muncesc și sunt dedicați acestei profesii, unii dintre ei își pierd viețile în timpul serviciului.

Opinez că e profund greșit ca Poliția Română să-i facă imagine unui om politic și pare ceva de o slugărnicie incredibilă. Mi-i și imaginez pe oamenii ăia de se ocupă de pagina de Facebook cum stau să vadă ce a mai postat dl Bode ca să-i dea share. Sau poate îi sună careva să le spună „băieți, a postat domn’ ministru ceva, dați și voi un share acolo”.

Băieți, promovați polițiștii. Domnul Bode e om politic, nu e polițist, chiar dacă merge el cu sirene și girofaruri prin trafic. Îl plictisesc oricum și îl ia somnicul de la ele.

Cu scuzele de rigoare pentru campionul mondial, dar într-o singură poză putem vedea două tipuri de pupat în cwr, unul pentru capital de imagine și altul din slugărnicie.”, scrie Marian Godină.

Sursa: stiripesurse.ro

Importurile de gaz în România au scăzut în prima jumătate a anului 2022: Care a fost producția internă

Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), România a importat, în primul semestru din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,067 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 17,1% (220.700 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut.

Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de peste 3,502 milioane tep, cu 5,5% (203.800 tep) sub cea din primele şase luni din 2021.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de gaze de 7,45 milioane tep şi importuri de 2,33 milioane tep, în creştere cu 1,9%, respectiv în scădere cu 19,6%, de la an la an.

Conform „Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicate pe site-ul Ministerului Energiei, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh, în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh, în 2050.

Consumul final de gaz natural rămâne va constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul a 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050.

Sursa: agerpres.ro

Cu cât se va majora salariul mediu net în 2022: Care este prognoza până în 2025

Conform Comisiei de Prognoză, în cursul acestui an românii ar putea avea, în medie un plus de 11 procente la salariu, iar în 2023 prognoza arată cam aceleași date.

Abia în 2025 ar urma ca salariul mediu net să treacă pragul de 5.000 de lei. Dar aceste creșteri nu egalează nici pe departe scumpirile, după ce la jumătatea anului rata inflației anuale era de 15%. Așa se face că mulți trăiesc mai prost chiar dacă le-au crescut salariile.

Noile calcule făcute de Comisia Națională de Prognoză arată că, în acest an, salariul mediu net va urca la 3.838 de lei, cu 11% mai mult față de 2021. Iar în 2023, ne-am putea aștepta la o majorare de peste 10 procente. Vestea bună e că se estimează că va fi o creștere constantă, dar abia în 2025 ar urma să trecem pragul de 5.000 de lei.

Vorbim însă de medii – pentru unii va fi mai mult, pentru alții mai puțin sau deloc. Dacă ne uităm la ultimele luni, e evident că majorările de salarii nu țin deloc pasul cu inflația, așadar pierdem repede putere de cumpărare.

Sunt și scăderi – cum a fost cea de aproape 5% la începutul anului, în ianuarie. Iar în paralel, avem prețuri cu un vârf de aproape 4% în aprilie. Adunate și din urmă, vedem că inflația anuală a ajuns la 15% în iunie. În vreme ce românii au pierdut, statul a avut de câștigat.

Adrian Codirlașu, Vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiari: ”Încasările la buget au crescut, pe de o parte, datorită creșterii inflației. TVA-ul aplicat a fost la un preț mai mare, de aici încasări suplimentare din TVA”.

Bunurile de strictă necesitate sunt tot mai scumpe. Potrivit Institutului de Statistică, o familie a avut venituri medii de 6.227 de lei pe lună, dar cheltuielile au însemnat mai bine de 85% din sumă, adică 5.324 lei, mai mult față de 2021.

Cum inflaţia va rămâne la cote mari, iar dobânzile sunt în creştere, economiştii spun să cântărim de două ori tot ce cumpărăm cu valoare mare.

Andrei Perianu, Cofondator Platformă Financiară: ”În mod ideal ar trebui să economisim mai mult și când ne cumpărăm o casă sau avem o idee pe care vrem să o finanțăm cu credit bancar să nu o facem exclusiv din credit, să avem și ceva bani strânși”.

Sursa: stirileprotv.ro