Rămâi conectat

Actualitate

Pilonul I de pensii tot mai slăbit. Iancu Guda: Pilonul II trebuie întărit prin creșterea contribuțiilor

Publicat

în

Pentru a plăti pensiile actuale, statul trebuie să se împrumute. Este insuficient să ia doar de la cei care muncesc astăzi și contribuie, trebuie să mai pună bani și să acopere pensiile actuale. Privind către viitor, creșterea pensiilor și creșterea volumului pensionarilor, va falimenta Pilonul I. „Noi, peste 20, peste 30 de ani, vom avea o pensie foarte, foarte mică pe Pilonul I, de aceea Pilonul II trebuie crescut”, spune analistul financiar Iancu Guda.

Pilonul II, în următorii zece ani, ar trebui întărit prin creșterea contribuțiilor de la 3,75 la sută în prezent la cel puțin 5-6 la sută, a declarat la Digi24 analistul financiar Iancu Guda.

Astăzi, din salariul brut pe care îl avem fiecare dintre noi pe cartea de muncă, 25 la sută este CAS, deci contribuție pentru pensii, din care doar 3,75 la sută se duce către Pilonul II și diferența se duce către Pilonul I. Contribuabilii sunt însă în scădere, din cauza natalității, în timp ce pensionarii sunt în creștere, potrivit proiecțiilor demografice. Pe măsură ce ne apropiem de anul 2030, „decrețeii” lui Ceaușescu (decretul interzicerii avoturilor, care a marcat o dublare a natalității în România  – n.r.) vor ieși la pensie, iar numărul pensionarilor practic o să explodeze, a explicat Iancu Guda.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pilonul I nu mai este sustenabil

„Pilonul I nu mai este susetenabil. Eu consider că ar trebui consolidat Pilonul II prin creșterea acestor contribuții către cel puțin 5 la sută până în 2025 și apoi mai departe, în 2030, chiar 10 la sută, iar Pilonul I să scadă gradual, astfel încât Pilonul I plus Pilonul II să dea întotdeauna un total de 25 la sută. Doar așa putem asigura sustenabilitate pensiilor. Nouă, cei care contribuim acum, când o să ajungem la pensie, nu o să mai aibă cine să ne plătească pensiile și de aceea trebuie reformat sistemul de pensii din cel contributiv, între generații, către cel în care noi ne plătim propria noastră pensie. Așa se întâmplă peste tot în țările civilizate, n-am fi primii, dimpotrivă. Toate țările, din cauza acelorași probleme cu proiecțiile demografice, au făcut această migrare și pensiile private sunt mult mai consistente în țările dezvoltate decât sistemul public de pensii, care este falimentar”, arată analistul financiar.

În Pilonul II sunt propriii noștri bani, care pot fi lăsați moștenire

Administratorii Pilonului II au luat banii din depozite şi i-au investit în titluri de stat. Cele șapte fonduri de pensii, care sunt și cei mai mari investitori ai bursei române, au ajuns la 66,3 mld. lei active la final de iulie 2020, ceea ce înseamnă un plus 7% față de începutul anului. Datele vin de la Autoritatea Financiară de Supraveghere. 

Iancu Guda, analist financiar, spune că decizia fondurilor de pensii de a investi în titluri de stat este o decizie foarte bună și nu doar datorită randamentului obținut în această primă jumătate a anului. „Dacă ne uităm de la începutul lansării Pilonului II – mai 2008 -, deci o perioadă de 12 ani,  randamentul mediu realizat de cei care administrează pensiile private ale românilor este de 8,42 la sută. Asta înseamnă că oamenii contribuie pentru ei, pentru pensia lor, și banii aceia produc mai departe, în medie, 8,42 la sută în acești 12 ani. Practic, prin comparație cu Pilonul I, unde contribuția noastră se duce către pensionarii actuali, în Pilonul II sunt propriii noștri bani, îi avem în contul nostru, produc în medie 8,42 la sută și îi putem moșteni. Dacă nu apucăm să consumăm, să cheltuim acești bani la pensie –  din păcate, există multe situații, speranța medie de viață este de 73 de ani la bărbați și 75 de ani la femei – ei pot fi lăsați moștenire” – a comentat Iancu Guda.

O decizie foarte bună

În această perioadă, piața de capital este mai volatilă și oricum banii din Pilonul II nu se investesc preponderent în piața de capital, cam 70 la sută se duc în investiții sigure, majoritatea fiind titluri de stat sau companii foarte solide, listate la bursă, iar în această perioadă randamentul obligațiunilor emise de stat este foarte bun și este foarte sigur. Comparativ cu păstrarea acestor bani în depozite, cumpărarea de obligațiuni de stat în această perioadă este mult mai eficientă, cu un randament superior pentru beneficiarii acestor pensii. Deja vedem, într-un an foarte dificil, că randamentul a reușit să fie pozitiv, 7 la sută, și să recupereze pierderile acumulate în lunile foarte dificile, respectiv martie-aprilie-mai, când piața de capital a avut pierderi importante, arată analistul financiar.

Odată cu consolidarea Pilonului II mai există un avantaj esențial pentru România: aceste fonduri pot ajuta și mai mult la dezvoltarea pieței de capital, pentru că banii se investesc în piața de capital, asigură lichiditate, asigură tranzacții, ceea ce este foarte bine pentru investitori, că dacă te duci cu bani la bursă și cumperi acțiuni și dup-aia vrei să le vinzi, trebuie să ai cui să le vinzi, îți trebuie tranzacții, îți trebuie lichiditate. Și sunt fonduri imense. La sfârșitul anului trecut, Pilonul II administra 12 miliarde de lei și aceste sume, cu randamentele asigurate anul acesta, se apropie undeva la 13 miliarde de lei, sumă imensă, care este foarte necesară și utilă pentru dezvoltarea pieței de capital, a punctat Iancu Guda.

sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Platforma ce permite schimbarea furnizorului de curent și gaze, în 24 de ore, va fi funcțională în 2022. Declarațiile preşedintelui ANRE

Publicat

în

Platforma ce permite schimbarea furnizorului de curent și gaze, în 24 de ore, va fi funcțională în 2022. Declarațiile preşedintelui ANRE

Platforma unică la nivel naţional destinată schimbării de către clienţii finali a furnizorului de energie electrică şi gaze naturale va fi gata anul acesta, a afirmat, pentru AGERPRES, Dumitru Chiriţă, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie.

Prin intermediul acestei platforme, clientul final reduce timpul de schimbare a furnizorului de la 21 de zile la 24 de ore.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Proiectul este finanţat din fonduri europene nerambursabile în proporţie de 98%. Odată cu finalizarea proiectului, această iniţiativă demonstrează, încă o dată, importanţa pe care ANRE o acordă optimizării proceselor operaţionale, în scopul diminuării birocraţiei şi consolidării concurenţei în sectorul energiei”, a precizat Chiriţă.

Potrivit acestuia, contextul energetic actual a scos în evidenţă faptul că avem nevoie mai mult ca oricând de o Uniune Europeană mai integrată şi mai solidară inclusiv în ceea ce priveşte investiţiile în sectorul energetic.

„Provocările din ultimii ani ne obligă să luăm decizii rapide şi eficiente pentru a atenua efectele crizelor pe care le parcurgem. Una dintre soluţii este promovarea energiei regenerabile, dublată de creşterea capacităţii de stocare în vederea atenuării dezechilibrelor din sistem, fapt care ar conduce la reducerea sau eliminarea dependenţei de gazul din import şi ar contribui la atingerea obiectivelor asumate la nivel european”, a completat preşedintele ANRE.

Astfel, România a aprobat Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, din care rezultă o suplimentare a capacităţilor de producţie instalate în surse regenerabile de circa 7.000 MW până în 2030, respectiv 3.700 MW – surse fotovoltaice, 2.300 MW – surse eoliene şi 1.000 MW – surse hidro.

Acum, la nivelul Comisiei Europene se analizează propunerea ca noua ţintă de energie regenerabilă să crească de la 32% la 40% până în anul 2030.

„Anul 2022 este un an în care dorinţa de a investi în capacităţi de producţie a revenit în actualitate. De la începutul anului până în prezent, ANRE a eliberat autorizaţii de înfiinţare pentru 245 MW şi mai avem în lucru cereri de autorizaţii de înfiinţare pentru 816 MW – producţie solară şi 7,4 MW – stocare. O atenţie deosebită acordăm prosumatorilor, care, în ultimii ani, au înregistrat o evoluţie spectaculoasă. Dacă în 2019 aveam 303 prosumatori, am crescut în 2020 la 1.634 şi, la sfârşitul lunii februarie 2022, aveam 14.305 prosumatori cu o putere instalată de 95 MW. Estimăm că până în 2030 vom ajunge la circa 700 MW”, a susţinut Chiriţă.

O altă resursă regenerabilă puţin folosită este apa geotermală, care, spre exemplu, în Bucureşti ar asigura încălzirea şi apa caldă la preţuri mult mai mici decât actualii producători. Această metodă se foloseşte deja cu succes în două oraşe, a amintit el.

Pe lângă preţul scăzut al MWh, mai sunt cel puţin trei avantaje: se reduc semnificativ pierderile în conducte, se reduce poluarea şi se reduce consumul de gaze.

O altă investiţie utilă şi obligatorie, concomitent cu investiţiile în surse regenerabile de producere, este în capacităţi de stocare la un nivel de cel puţin 2.000 MW, pentru a contribui la echilibrarea sistemului energetic naţional, a mai spus oficialul ANRE.

sursa: economica.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Pâinea ar putea ajunge să coste chiar mai mult de şase lei. Bogdan Hossu: Puterea de cumpărare a cetăţeanului a scăzut cu 30%

Publicat

în

Pâinea ar putea ajunge să coste chiar mai mult de şase lei. Bogdan Hossu: Puterea de cumpărare a cetăţeanului a scăzut cu 30%

Din cauza scumpirilor în lanţ, pâinea ar putea ajunge să coste chiar mai mult de şase lei, a declarat în cursul zilei de joi, sindicalistul Bogdan Hossu, într-un interviu acordat DC News.

„Creșterea prețului grâului de două sau de trei ori va face ca pâinea românului să crească, probabil, la patru lei, şase lei sau chiar mai mult, ceea ce ne va face să scădem cantitatea de pâine achiziționată. Acest lucru nu înseamnă că producătorii de grâne nu vor avea cui să vândă.

Nu vor avea cui să vândă în România, dar în momentul respectiv vor avea oferte multe mai bănoase și mai atractive de vânzare către exterior. Iar noi, spre deosebire de alte țări din estul Europei, nu am luat măsuri preventive de siguranță. În agricultură există un ciclu, care este, de obicei, cam de un an. De aceea a fost și această explozie de inflație pe care am resimțit-o la produsele alimentare, pentru că țăranii, ca și producătorii, au văzut că politica Guvernului este de a menține prețul ridicat la gaz, energie electrică, și au zis, bun, și primăvara viitoare de unde o să am resurse să pornesc un alt ciclu agricol, o altă producție? Deci trebuie să pun deoparte bani de astăzi ca să am cu ce să cumpăr sămânța, îngrășămintele, să fac operațiile agricole pentru anul viitor”, a declarat Bogdan Hossu.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Lumea începe să reducă volumul de produse pe care le achiziţionează. Iar ideea că să mergem mâncaţi la cumpărături (n.r. – trimitere la declaraţia făcută, recent, de ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu) ca să nu cumpărăm suplimentar nu este cea mai fericită.

În fapt, puterea de cumpărare a cetăţeanului a scăzut cu 30%; coşul minim pentru un trai decent pentru luna martie, conform datelor furnizate de INS – şi încă nu are tot impactul legat de creşteri, pentru că facturile vin cu întârziere – arată că un coş minim pentru un trai decent pentru o persoană ar trebui să fie 2.848 de lei net, ceea ce ar conduce la un salariu minim brut de 4.600 de lei. Faţă de 2.550 lei cât este în prezent, diferenţa este substanţială. Faţă de o pensie minimă de 1.000 de lei, diferenţa este extraordinar de mare şi arată că de fapt pensia minimă socială acoperă puţin mai mult decât o treime din cantitatea de bani necesară pentru un trai decent.

Iar în structura unui pensionar evident că există o repartizare a tipurilor de produse, mai puţine cheltuieli pe îmbrăcăminte, dar costurile cele mai mari sunt pe întreţinere şi medicamente”, a explicat, la emisiunea „Ce se întâmplă?” realizată de Răzvan Dumitrescu la DC News, Bogdan Hossu.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

VIDEO| Zăpadă de peste 5 metri, pe Transfăgărășan, la mijloc de mai. Când se estimează redeschiderea circulației

Publicat

în

VIDEO| Zăpadă de peste 5 metri, pe Transfăgărășan, la mijloc de mai. Când se estimează redeschiderea circulației

Deși ne apropiem de vara calendaristică, DN7C, Transfăgărășan, ne oferă încă imagini de iarnă. Joi, 19 mai, drumarii au continuat intervenţia pentru deszăpezirea spectaculosului drum, deşi în unele zone grosimea stratului de zăpadă depăşeşte chiar cinci metri.

Potrivit reprezentanților DRDP Brașov, se speră într-o redeschidere a circulației mai rapidă decât termenul de 1 iulie.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Angajații noștri de la Districtul Bâlea lucrează intens la curățarea zăpezii acumulate peste iarnă pe versantul nordic al drumului. Acum se lucrează într-o zonă în care stratul de #zăpadă depășește 5 metri grosime.

Cu toate acestea, dacă și vremea va ține cu noi, suntem încrezători că vom putea să deschidem șoseaua pentru circulația publică înainte de termenul obișnuit de 1 iulie”, au scris pe facebook ce de la DRDP Brașov.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare