PIB-ul pe cap de locuitor al României, aproape mai mare decât al Portugaliei sau Ungariei. Care este motivul pentru care nu se simte și în buzunarele românilor

PIB-ul pe cap de locuitor al României, aproape mai mare decât al Portugaliei sau Ungariei. Care este motivul pentru care nu se simte și în buzunarele românilor

Chiar dacă în anii 2000 românii se uitau cu admirație la dezvoltarea economică a unor țări precum Ungaria și Portugalia, în cursul anului trecut, România le-a ajuns din urmă în ceea ce privește PIB-ul.

Specialiștii de la UBB Cluj explică de ce populația nu consideră că nivelul de trai s-a îmbunătățit substanțial, relatează Adevarul.

România a ajuns, anul trecut, la același nivel cu Ungaria și Portugalia la PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, arată datele Eurostat publicate luna trecută.

PIB (Produsul Intern Brut) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări/zone în decurs de un an. Teoretic, aceasta înseamnă că nivelul de trai din țara noastră a cunoscut o îmbunătățire importantă. Acest lucru nu se vede în sondajele de opinie din ultimii ani.

Astfel, întrebați dacă în România lucrurile merg într-o direcție bună sau greșită, 74% dintre cetățeni au răspuns că ne îndreptăm într-o direcţie greşită, se arăta într-un sondaj al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), efectuat, la nivel naţional, în perioada 8-22 noiembrie 2022.

În toamna anului trecut, românii erau mai pesimiști decât în ianuarie 2022, când un sondaj Inscop arăta că 68,9% credeau că direcția în care se îndreaptă România este una greșită. Întrebați, în cadrul ultimului sondaj amintit, cum își evaluează viața în comparație cu acum cinci ani, 68,9% au optat pentru varianta „mai grea”.

„Nivelul general de trai din România a crescut semnificativ”

„Adevărul” i-a întrebat pe economiștii de la Romanian Economic Monitor (RoEM), un laborator de cercetare din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) – Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, de ce românii nu simt că, de fapt, duc o viață mai bună.

Echipa de la RoEM, coordonată de profesorul Szász Levente, prodecanul FSEGA, a precizat că, dacă ne uităm la evoluția economică pe termen lung a României, aceste știri trebuie văzute așa cum sunt ele, adică știri pozitive.

„Comparând situația economică a țării cu condițiile din anii ‘90 sau chiar și cu începutul noului mileniu se poate constata clar că nivelul general de trai din România a avut o creștere semnificativă, iar astăzi datele arată că am ajuns din urmă Ungaria și Portugalia, două țări care în ultimele decenii se aflau constant și detașat în fața României, în special în privința indicatorului PIB pe cap de locuitor”, precizează cercetătorii de la UBB.

În urmă cu câteva decenii, românii priveau țări precum Ungaria și, mai ales, Portugalia, ca exemple de urmat în privința dezvoltării economice.

„Astăzi, se pare că îi ajungem din urmă. Dar în general, este de ajuns dacă comparăm, de exemplu, numărul de mașini sau coșul general de cumpărături al populației cu situația de acum 20-30 de ani și creșterea nivelului de trai devine evidentă. Iar acest avans are un raționament economic clar în spate”, subliniază Szász Levente.
De ce simt românii că trăiesc mai greu

Pe lângă această latură pozitivă reflectată în creșterea nivelului de trai, au crescut și discrepanțele în economie și în societate, spun economiștii de la UBB.

„Creșterea nivelului mediu de trai este doar o valoare medie, în realitate însă această creștere s-a manifestat diferit în diferite regiuni ale țării, în diferitele sectoare ale economiei sau în rândul diferitelor categorii sociale ale populației. Iar aceste discrepanțe conduc la tensiuni sociale care pot distorsiona percepția noastră privind avansul economic general al țării din ultimele decenii”, arată echipa RoEM.

E suficient, spun cercetătorii, să ne uităm la diferențele salariilor medii nete la nivel de județ. Astfel, lista este condusă de București cu 5.546 lei, urmat de Cluj cu 5.274 lei și Timiș – 4.636 de lei, iar la capătul listei, la o distanță majoră, se află județele Caraș Severin – 3.232 de lei, Vrancea – 3.196 de lei și Teleorman, cu 3.041 de lei (conform Statisticiromania.ro).

Citește și: Cum au stabilit experţii Băncii Mondiale că românii care o duc cel mai bine sunt clujenii. Argumentele contra
Este o creștere cu fundamente reale?

Pentru a răspunde la întrebarea în ce măsură există un fundament economic real pe care se bazează această creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în România, echipa RoEM s-a uitat peste evoluția unui alt indicator important în acest context, și anume productivitatea muncii.

„Pe termen lung, PIB-ul pe cap de locuitor poate avea un trend de creștere doar dacă acesta este acompaniat de creșterea productivității muncii. Datele Eurostat analizate de echipa noastră arată că România a avut cea mai mare rată de creștere a acestui indicator în ultimii 20 de ani dintre toate țările membre UE din regiunea est-europeană”, a precizat Szász Levente.

Astfel, chiar dacă la debutul noului mileniu România se afla pe ultimul loc la productivitate, am reușit relativ rapid să-i devansăm pe bulgari și după cele două decenii de atunci ne-am apropiat foarte mult de nivelul Ungariei și al Poloniei.

„Dacă trendul se menține, vom putea depăși și aceste două țări în viitorul apropiat”, spune profesorul.

Cum au devenit românii mai productivi

I-am întrebat pe cercetătorii UBB ce a determinat creșterea productivității muncii în România, fără de care o creștere a PIB-ului nu este sustenabilă. Sunt cel puțin trei aspecte importante, spune Szász Levente.

În primul rând, aderarea României la UE, respectiv reformele economice întreprinse pentru pregătirea țării pentru aderare au adus o îmbunătățire substanțială pe plan economic, ceea ce reiese și din faptul că productivitatea muncii a avut o creștere rapidă deja în anii 2003-2007.

În al doilea rând statutul de membru UE al României a contribuit la creșterea încrederii investitorilor străini și implicit la sporirea investițiilor străine directe care nu numai că au dinamizat mai multe sectoare economice, dar au contribuit și la un influx de know-how și tehnologie în țară care au avut un impact direct și pozitiv asupra productivității muncii.

În al treilea rând, putem identifica sectoare ale economiei cu dezvoltare extraordinară în ultimele decenii, precum sectorul IT, comunicații sau serviciile profesionale.

În ceea ce privește factorii de care depinde menținerea trendului ascendent al PIB-ului și al productivității din România, Rácz Béla, lector universitar la UBB-FSEGA, membru al echipei de cercetare RoEM, a precizat că anul trecut, conform datelor INS, România a înregistrat o creștere economică de 4,7%, peste așteptări.

„Sectoarele IT&C și comerțul au avut cele mai notabile contribuții pozitive, cu 1,3 puncte procentuale și respectiv 1,2 puncte procentuale. De asemenea, activitățile profesionale, științifice și tehnice, tranzacțiile imobiliare și construcțiile au avut contribuții pozitive semnificative”, a precizat cercetătorul.

Consumul a continuat să fie principalul motor al creșterii economice, dar a avut o contribuție mai mică decât în 2021. Investițiile au fost mai puternice, în special în a doua jumătate a anului, când cheltuielile pentru proiecte publice au fost deblocate. În ciuda acestor evoluții pozitive, cercetătorii RoEM atrag atenția că România rămâne în a doua jumătate a clasamentului european în ceea ce privește nivelul de trai, iar sustenabilitatea evoluției pozitive de până acum va necesita intervenții importante în viitor. În plus, valoarea PIB nu este relevantă în ceea ce privește calitatea unor servicii publice esențiale precum Sănătatea sau Educația.

Rácz Béla spune că, pentru ca PIB-ul să crească în continuare, e nevoie de creșterea productivității muncii, prin „deciziile potrivite” luate de guvern, cum ar fi investiții în noi tehnologii și eficientizarea muncii, sprijinirea educației, cercetării și dezvoltării, precum și promovarea de noi legi care facilitează înființarea de afaceri.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI