Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Peştera gheţarul de la Scărişoara, oaza de răcoare veche de 4.000 de ani care aşteaptă să fie (re)descoperită

Publicat

în

În aceste zile toride de vară, în care betonul oraşelor pare că ne sufocă, „Mama Natură” a avut grijă să ne lase locuri deosebite, adevărate monumente ale naturii, în care putem să ne reîncărcăm bateriile şi să trecem mai uşor peste capriciile cauzate de vremea din ultimii ani de la noi din ţară.

Aflată la aproximativ 120 km de Alba Iulia, urmând drumurile naţionale 74 şi 75, gheţarul de la Scărişoara este al doilea gheţar subteran ca mărime din lume şi se află in Parcul Naţional Apuseni din judeţul Alba.
O informaţie inedită pentru cei care vor străbate acele meleaguri este aceea că numele de Scărişoara i-a rămas de pe vremea când aparţinea de comuna cu acelaşi nume, situată la 16 kilometri mai jos. În zilele noastre, ca urmare a unor schimbări administrative, peştera aparţine de comuna Gârda de Sus din judeţul Alba.

De-a lungul vremii, numeroşi oameni de ştiinţă au explorat adâncimile acestui gheţar, unii dintre cei mai reprezentativi fiind A. Szirtfi, care în 1847 menţionează pentru prima dată existenţa acestei peşteri, K. F. Peters și A. Schmidl care dau primele informații științifice în 1861, respectiv 1863 sau Emil Racoviță, care din 1927 cercetează formațiunile de gheață.

Elit - Gustul Desăvârșit

Deşi la prima vedere, pentru omul de rând, peştera nu impresionează prin formă sau aspect, următoarele date strânse în decursul timpului, vă vor pune într-o altă perspectivă ceea ce urmează să experimentaţi, odată coborâţi în aven:
– peştera Gheţarul de la Scărişoara face parte din sistemul carstic Gheţar – Ocoale – Dobreşti;
– este formată în calcare de vârstă jurasică (vechi de aproximativ 150 de milioane de ani), dispuse pe direcţia NV-SE, la o altitudine de 1.165 m;
– cândva, aici curgea la suprafaţă un râu, care a dizolvat treptat calcarele, adâncindu-se tot mai mult, apele ajungând, în cele din urmă, în subteran;
– un gol format în urma prăbuşirii unui aven („puţ” natural) s-a umplut cu gheaţă în timpul glaciaţiunilor, astfel formându-se gheţarul. După încălzirea climei, gheaţa s-a topit parţial, dar gheţarul nu a disparut, fiind alimentat în fiecare iarnă de un nou strat de gheaţă, format la suprafaţă;
– cea mai veche gheaţă de la bază are aproximativ 4.000 de ani.


În 2005, cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj, împreună cu specialişti străini, au analizat mostre cilindrice, obţinute prin forare, denumite şi carote, extrase din gheţar, descoperind o serie de informaţii care atrag atenţia oricui este interesat de obiectiv. Printre aceste aspecte se pot enumera: situaţia meteorologică din ultimii 4.000, declanşarea unor incendii în proximitatea peşterii, ori cât aur se exploata în Munţii Apuseni pe vremea dacilor şi a romanilor.

Gheţarul se situează la altitudinea de 1.165 m și cu vârsta de peste 3.000 de ani. Lungimea peșterii este de 720 de metri, cu adâncimea de 105 m. Blocul de gheață are un volum de 75.000 mc și o grosime de peste 15m.

Accesul se face printr-un aven cu diametrul de 60 m și adâncimea de 48 m. La baza avenului se găsește poarta propriu-zisă a peșterii, în spatele căreia se află „Biserica” de unde se deschide o galerie care, după 68 de metri, ajunge la Rezervația Mare a peșterii.

Catedrala este lipsită de gheață, la fel ca Rezervația Mică, unde se găsește Palatul Sânzienei. Rezervația Mică se situează la baza unui perete vertical de gheață înalt de 15 m.

Spre Rezervația Mare coboară un perete de gheață înclinat lung de 20 m și prelungit cu o galerie, care coboară în pantă accentuată până la adâncimea maximă de 105 m a peșterii. Această galerie cu limbi de gheață și cu multe concrețiuni (agregat mineral de formă sferică sau neregulată, format prin depunerea rocilor sedimentare în jurul unui corp străin și prin concentrarea substanțelor minerale din soluţiile apoase) a fost numită Galeria Maxim Pop.


Bine de ştiut!
Accesul în peşteră se face împreună cu ghizi de specialitate, preţul unui bilet variind între 10 şi 15 lei. Turiştilor dispuşi să se aventureze în peşteră li se recomandă călduros haine groase, chiar dacă ne aflăm în sezonul cald şi încălţăminte potrivită pentru drumeţii.

Sursa foto: descopera.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

19 mai 1919: A fost înființată organizația non guvernamentală „Salvați Copiii”

Publicat

în

19 mai 1919: A fost înființată organizația non guvernamentală „Salvați Copiii”

Salvați copiii este o organizație neguvernamentală internațională a cărei scop este de a acorda sprijin copiilor care au nevoie de ajutor din întreaga lume. A fost înființată în anul 1919 în Marea Britanie.

Scopul principal al asociației este dezvoltarea proiectelor care aduc îmbunătățiri substanțiale și de lungă durată în folosul copiilor. Face parte din International Save the Children Alliance care este compusă din alte 27 de organizații naționale. International Save the Children Alliance este un ONG cu statut consultativ pe lângă consiliul Economic și Social al ONU.

“Salvaţi Copiii România” este o organizaţie neguvernamentală, de utilitate publică, non-profit, care militează activ pentru drepturile şi protecţia copilului în România, din 1990, în acord cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului.

Elit - Gustul Desăvârșit

Programele Organizaţiei sunt adresate tuturor copiilor, cu o atenţie deosebită către cei aflaţi în situaţii dificile – copiii din comunităţile dezavantajate, copiii victime ale violenţei, exploatării prin muncă, traficului sau neglijării, copiii refugiaţi etc. În cei 26 de ani de activitate, peste 1.340.000 copii au fost implicaţi în campaniile şi programele desfăşurate de Organizaţie.

Salvaţi Copiii România este membru al Save the Children International, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări Misiunea Organizației Salvați Copiii România este de a obține progrese marcante privind modul în care copiii sunt tratați și de a produce schimbări imediate și de durată în viața acestora. Viziunea Salvați Copiii România este o lume în care fiecărui copil îi este respectat dreptul la viață, protecție, dezvoltare și participare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

16 mai| Prima eclipsă totală de lună din 2022: De unde se poate vedea „Luna sângerie”, în România

Publicat

în

16 mai| Prima eclipsă totală de lună din 2022: De unde se poate vedea „Luna sângerie”, în România

Luni, 16 mai, va avea loc un fenomen astronomic spectaculos și anume prima eclipsă lunară din 2022. „Lună sângerie” va putea fi observată și din România, însă pentru scurt timp.

O eclipsă lunară totală, care are loc atunci când Luna plină intră în umbra Pământului, va fi vizibilă în regiuni din Americi, Antarctica, Europa, Africa și Pacificul de Est. Între timp, o eclipsă penumbrală, un eveniment produs atunci când Luna se află în umbra mai redusă a Pământului, va fi vizibilă în Noua Zeelandă, Europa de Est și Orientul Mijlociu. Fred Espenak, om de știință specializat în eclipse, a catalogat eclipsa din 16 mai drept o „super-Lună”, adică o Lună la perigeu (cel mai aproape punct de Pământ), astfel că noi vom avea parte de „o eclipsă de super-Lună sângerie”.

Deși momentul exact va depinde în funcție de locul în care ne aflăm, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” ne ajută și ne arată că eclipsa parțială va începe în data de 16 mai, la ora 05:28 (ora României). „Luna sângerie” își va atinge punctul maxim la ora 07:11 (ora României).
Prima dintre cele două eclipse lunare din 2022

Elit - Gustul Desăvârșit

Apoi, evenimentul se va sfârși la ora 08:55 (ora României). Faza penumbrală a eclipsei va începe cu o oră mai devreme și se va sfârși cu o oră mai târziu după eclipsa parțială.

Aceasta va fi prima dintre cele două eclipse lunare din 2022. Următoarea va avea loc în data de 8 noiembrie și va putea fi observată din Asia, Australia, America de Nord, regiuni din Europa de Nord și de Est, Arctica și mare parte din America de Sud.

„Luna sângerie” va apărea în data de 16 mai, ora 07:11 (ora României). Toate fazele eclipsei se vor sfârși la ora 08:55 (ora României).

Sursa: descopera.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

15 Mai: Ziua Internaţională a Familiei. Punctul central al interacţiunilor dintre generaţii, care ne susţine în momente de criză

Publicat

în

Cea de 27-a aniversare a Zilei Familiei vine într-un climat de criză medicală și socială la nivel global. Pandemia aduce în prim plan nevoia de a investi în politici de protecție socială pentru cei vulnerabili. Familiile duc greul crizei, având grijă de membrii lor, fiind alăturii de copiii care nu merg în perioada asta la școală și în același timp continuându-și responsabilitățile de la locul de muncă.

Familiile sunt „nucleul de bază” a societății – ne naştem în familii, iar cei mai importanţi ani în dezvoltarea noastră sunt petrecuţi în căminele noastre. Dar fiecare viața de familie este diferită, la fel cum avem culturi diferite, moduri de interacţiune diferite. Viețile noastre sunt atât de agitate, încât Ziua Familiei poate fi un bun prilej pentru a încetini acest ritm şi de a petrece timp cu familiile noastre.

Familia are un rol esenţial şi în asigurarea şi îmbunătăţirea sănătăţii copiilor, prin suport afectiv, îngrijire, vaccinare preventivă sau tratament când sunt bolnavi. În schimb, politicile publice şi programele sociale trebuie să-i asiste efectiv pe părinţi să-şi poată îndeplini acest rol şi trebuie să crească sprijinul financiar acordat familiilor, în special a celor aflate în dificultate sau situaţii vulnerabile.

Elit - Gustul Desăvârșit

De exemplu, prin măsuri cum sunt alocaţiile pentru copii sau ajutoarele acordate condiţionat, dacă părinţii le asigură copiilor o îngrijire preventivă sau dacă îi trimit la şcoală, s-a constatat îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor şi a rezultatelor lor şcolare.

De asemenea, politicile publice legate de timpul de muncă au impact asupra sănătăţii tuturor membrilor familiei, şi în special a noilor născuţi, ca şi concediul plătit pentru îngrijirea copilului. De exemplu, concediul de maternitate dă posibilitatea mamelor să alăpteze, ceea ce duce la riscuri mai mici de îmbolnăvire a nou-născuţilor, şi chiar şi a mamelor, iar concediul paternal ajută taţii să aibă relaţii mai apropiate de copiilor lor şi să-şi asume mai multe responsabilităţi în familie.

Au contribuit de asemenea la bunăstarea emoţională politicile publice privind timpul flexibil de lucru, care au dat mai mult timp părinţilor să se ocupe de copii şi să le asigure o îngrijire mai bună. Politicile şi programele privind siguranţa şi stabilitatea mediului familial au contribuit de asemenea la bunăstarea fizică şi emoţională a copiilor şi tinerilor.

Mai mult, e nevoie de politici adecvate şi pentru a ajuta familiile să-i poată îngriji nu doar pe cei cu dizabilităţi sau nevoi speciale, dar şi pe vârstnici, mai ales în actualele condiţii de îmbătrânire a populaţiei.

sursa: un.org tvr.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare