Rămâi conectat

Actualitate

Pensii diaspora 2022: Cât timp durează rezolvarea unui dosar pentru românii din străinătate

Publicat

în

Pensii diaspora 2022: Cât timp durează rezolvarea unui dosar pentru românii din străinătate

Ajunși la vârsta pensionării, românii din diaspora se lovesc de birocrația masivă din sistemul de pensii din România. Criza de personal și diferențele de legislație blochează mii de dosare, în timp ce titularii nu primesc nici un bani și sunt obligați să aștepte pe termen nedefinit. Iată ce a descoperit Inspectorul PRO.

Citește și: Pensii 2022: Majorare pensii ianuarie 2022 • punctul de pensie • ajutorul pentru pensionari • impozitarea pensiilor • pensii militare 2022

Cei patru milioane de români din străinătate trebuie să aibă nervii tari, odată ce ajung la vârsta de pensionare. Și asta pentru ca durata rezolvării unui dosar de pensie a crescut de la minimum două luni, la maximum doi ani. Cei mai afectați sunt vârstnicii din Italia și Spania, care reprezintă 80% din totalul celor care solicită pensie pentru perioadă muncită în România.

Disperați de termenele infinite pe care le primesc, mulți aleg să revină în țară ca să-și urgenteze dosarele.

Elit - Gustul Desăvârșit

Echipa de la Inspectorul Pro a surprins în Bucuresti scene rupte din operele lui Caragiale. Din cauza birocrației, oamenii sunt nevoiți să facă potecă până își rezolvă problema. Este și cazul unui bărbat stabilit în Italia, care își așteaptă decizia de un an.

Citește și: Pensii 2022: Cum se vor încheia contractele de asigurări sociale după noile modificări legislative

Bărbat: Mie nu mi-a venit nici obiectul ăla care se numește talon de pensie.

Angajată: Dar decizie aveți?

Bărbat: Nu prea! A fost expediată la adresa mea?

Angajată: Să verific.

Bărbat: Vă rog, verificați cu calm.

Angajată: Va mai dura!

Bărbat: Păi a durat deja, stimată doamnă, a trecut un an de când am făcut cererea!

Angajată: Avem nevoie de vechimea din Italia printr-un formular E 205 italian.

Bărbat: Și de ce nu mi l-ați cerut, sau nu asta e procedura dacă sunt la pensii internaționale? Mie nu mi place să fac pe turistul, dar la o cerere pe care Italia v-a trimis-o în ianuarie, care se numește pensie internațională… Știți că trebuie cerută… Ce ar trebui să fac? Să trec și în spate, să-mi calculez și pensia dacă ajungem în situația asta? Vă rog, să-mi dați o justificare scrisă de ce nu am pensie. Confuzia nu am făcut-o eu. Cererea am completat-o, am depus toate actele.

Angajată: Am descoperit-o împreună.

Bărbat: Când?

Angajată: Acum!

Bărbat: Și dacă treceam peste zece ani?

Angajată: Noi suntem un singur om pe niște mii de dosare!

Angajații departamentului de pensii internaționale din Capitală recunosc că sunt depășiți de situație.

Angajată ghișeu: Suntem câțiva noi care încercăm să învățăm din mers toate chestiile astea.

O altă angajată de la ghișeu: Încercăm să intrăm din program în program ca să aflăm niște informații să putem să vă dăm niște informații pe ghiseu, nu va inchipuiți că am avea vreo bază de date ca la NASA!

Și dacă la ghișeu se întâmplă așa, unde ești față-n față cu funcționarii, prin telefon misiunea devine aproape imposibilă. Iată un exemplu din Spania.

Angajată: Dosarul a ajuns, domnul Tănase! 58.886 din 8 decembrie.

Bărbat: Decembrie?

Angajată: Da.

Bărbat: Păi de aici a fost trimis în august, doamnă!

Citește și: Pensia pentru limită de vârstă 2022: Cine poate ieși la pensie în acest an. Condiții pentru pensionarea pentru limită de vârstă în anul 2022

Angajată: Domnule, nu știu ce ziceți dvs., vă spun când a ajuns la noi. A fost trimis din greșeală la Brăila!

Birocrația și lipsa personalului calificat fac din sistemul de pensii din România unul foarte greoi. Iar totul se reflectă direct în viața oamenilor care au nevoie de acești bani, așa puțini cum sunt.

Lina Tănase: „50 am rămas fără niciun venit. E greu și aici în Spania să gasești de lucru la 62 de ani. Și atunci sigur ca m-am bazat în pensia asta. Aștept o lună, două, trei, dar nu un an. E prea mult!”.

Președintele Casei Naționale de Pensii recunoaște că cea mai marea problemă a României o reprezintă lipsa digitalizării. Ceea ce ne arunca la coada Europei. Daniel Baciu spune ca prin Planul Național de Redresare și Reziliență au fost alocate 100 de milioane de euro pentru digitalizare.

Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii: „Ar fi mai facil dacă am fi la un nivel avansat de digitalizare astfel încât dacă bagi un cod numeric personal să-ți se adune automat vechimea, în 3 secunde, din 7.000 de locuri, unde ai. În momentul de față, nu putem să facem lucrul ăsta. Oricât se face, eu nu pot să revoluționez țara asta pentru că eu trebuie să interconectez cu alte instituții”.

Casele de Pensii din întreaga țară înregistrau, în noiembrie 2019, peste 40.000 de dosare internaționale nesoluționate. Toate, cu întârzieri mai mari de șase luni.

Din 2010 și până în prezent, Ministerul Muncii a fost condus de 12 politicieni, dar niciunul nu a reușit să rezolve această problemă. Vârful dosarelor internaționale restante s-a înregistrat în noiembrie 2019, când în fruntea instituției s-a aflat tot actualul ministru.

Sursa: stirileprotv.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Schimbări la Codul Rutier 2022: Ce trebuie să știe șoferii după ce Guvernul a adoptat Strategia Naţională privind Siguranţa Rutier

Publicat

în

Schimbări la Codul Rutier 2022: Ce trebuie să știe șoferii după ce Guvernul a adoptat Strategia Naţională privind Siguranţa Rutier

În şedinţa de miercuri, 25 mai 2022, Guvernul a adoptat hotărârea privind Strategia Naţională privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022-2030.

Strategia prevede schimbări importante ce se vor regăsi în Codul Rutier, printre care se numără şi un sistem integrat de supraveghere video prin intermediul căruia şoferii din România vor fi amendaţi automat.

Concret, sistemul va fi format din 300 de radare mobile şi 500 de camere video instalate pe drumurile din întreaga ţară.

Elit - Gustul Desăvârșit

Tot în documentul adoptat de Guvern se regăseşte şi instalarea a 1.000 de limitatoare de viteză, construirea a o sută de pasarele şi pasaje subterane pietonale.

De asemenea, se anunţă şi sancţiuni mai aspre pentru cei care încalcă legea.

„Am aprobat, în ședința de Guvern, Strategia Naţională Pentru Siguranţă Rutieră (2022-2030), jalon din PNRR îndeplinit cu o lună mai devreme față de termenul asumat.

Prin această Strategie, dorim să reducem cu 50% numărul de decese și de răniri grave cauzate de accidentele rutiere.

Finanțarea măsurilor va fi asigurată prin PNRR și POT și se va ridica la o valoare totală de 617,6 milioane de euro. Suma prin PNRR este de 219 milioane euro.

Proiectele majore incluse in Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră sunt:

– Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora: 447,5 milioane de euro;

– Măsuri de siguranță pasivă (parapete rutier din beton, montarea parapetelor marginale cu cabluri pe DN 7C- Transfăgărășan, DN 67 C – Transalpina, și alte sectoare de drumuri montane): 61,8 milioane de euro;

– Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere: 50,45 milioane de euro;

– Digitalizarea elementelor de siguranța circulației (Sistem de Management al Semnalizării Rutiere, Verticale, Orizontale și a Elementelor Pasive de Siguranță Rutieră, soft, dispozitive IT, achiziționarea a 1000 limitatoare de viteză, 300 radare mobile și 500 camere video conectate într-un sistem integrat): 47,6 milioane de euro;

– Iluminat pe timp de noapte și dispoztive luminoase și reflectorizante: 10,2 milioane de euro.

Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022-2030 abordează siguranța rutieră într-un mod integrat şi multidisciplinar:

– introducerea unui sistem de management al vitezei, concomitent cu reglementarea unor sancţiuni mai aspre pentru încălcarea legii;

– intensificarea programelor de educaţie şi formare continuă, formală şi informală;

– alinierea la standardele tehnice şi la normele specifice prevăzute pentru siguranța vehiculelor care funcționează cu hidrogen, precum și pentru vehiculele conectate și autonome, inclusiv pregătirea infrastructurii rutiere pentru circulația acestor vehicule;

– eficientizarea sistemului naţional de intervenţii în caz de urgenţă prin îmbunătăţirea mijloacelor tehnice de intervenţie la evenimentele rutiere

– măsuri pentru utilizarea drumurilor în condiții de siguranță, inclusiv prin reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau pe anumite drumuri, în funcţie de datele privind accidentele, analiza riscurilor şi de cele mai bune practici de la nivelul Uniuni Europene, precum și revizuirea normelor de circulaţie, inclusiv asigurarea priorităţii pentru utilizatorii vulnerabili;

– inspecţii şi verificări sporite în materie de siguranţă rutieră;

– campanii de informare și conștientizare destinate publicului general”, a scris Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, într-o postare pe Facebook.

Sursa: antena3.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Românii, pe primul loc în topul cererilor de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit. Peste 1 milion de solicitări au fost soluționate

Publicat

în

Românii, pe primul loc în topul cererilor de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit. Peste 1 milion de solicitări au fost soluționate

Pe primul loc la numărul de cereri de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit, se află românii cu 1.156.440 soluționate din 1.240.210 depuse, iar 12% din solicitări au fost respinse, retrase ori nu au fost valabile.

Potrivit datelor publicate joi de ministerul britanic de externe, până la sfârșitul lunii martie 2022 au fost procesate cereri din partea a 5.767.510 cetățeni ai statelor membre ai Uniunii Europene, 62.210 din țările EEA (Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția) și 441.750 din afara UE cu drept de a face cerere. În total, până la 31 martie 2022 au fost depuse 6.546.210 cereri de rezidență post-Brexit.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pe locurile următoare după România la număr de cereri rezolvate se situează cetățenii Poloniei – 1.122.660, Italiei – 569.560, Portugaliei – 431.130 și Spaniei – 368.770.

Dintre țările din afara UE, cele mai multe au provenit din India (73.870), Pakistan (61.060), Brazilia (45.270), Ghana (28.970) și Nigeria (28.560).

Românii sunt pe primul loc la aceste cereri în 13 dintre cele 33 de sectoare ale Londrei, devansându-i pe italieni (8 sectoare) și polonezi (5 sectoare).

În ceea ce privește cererile cetățenilor români, 33% au primit statutul „stabilit” (rezidență permanentă, după cel puțin cinci ani de ședere în UK), 55% statutul pre-stabilit (rezidență temporară, după ședere mai scurtă de cinci ani, cu drept de cerere de statut stabilit la împlinirea a cinci ani de ședere), în timp ce 12% au fost respinse, retrase sau nu au fost valabile. De remarcat că procentajele corespunzătoare la cetățenii Poloniei la cele trei categorii au fost de 76%, 19% și 5%.

Au avut drept de a face cerere de rezidență post-Brexit cetățenii UE, EEA și cei din afara UE aflați legal în UK la 31 decembrie 2020, termenul limită de depunere a cererilor fiind 30 iunie 2021. În perioada 30 iunie 2021 – 31 martie 2022 au fost depuse 494.100 de cereri întârziate sau cu repetiție. Românii sunt pe primul loc la cererile târzii depuse, reprezentând 32% din total.

Aceste date nu trebuie însă confundate cu numărul estimat de cetățeni ai unei țări aflați efectiv la un moment dat pe teritoriul UK. Potrivit estimărilor Oficiului Național de Statistică (ONS) publicate în noiembrie 2021, în anul încheiat la 30 iunie 2021 se aflau în Marea Britanie 696 de mii de cetățeni ai Poloniei, câte 370 de mii de cetățeni ai Indiei și Republicii Irlanda și câte 342 de mii de cetățeni ai Italiei și României.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Persoanele care nu realizează analizele de prevenție ar putea fi amendate. Ministrul Sănătății: Oamenii trebuie convinși să participe

Publicat

în

Persoanele care nu realizează analizele de prevenție ar putea fi amendate. Ministrul Sănătății: Oamenii trebuie convinși să participe

Autoritățile din Sănătate intenționează să introducă sancțiuni pentru persoanele care nu merg la programele de prevenție, de la medicii de familie, însă sancțiunile ar fi simbolice, având rolul de a încuraja oamenii să realizeze analizele preventive.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Trebuie și partea cealaltă de convingere a oamenilor să participe”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Reporter: Doamna (Adela – n.red.) Cojan (președintele CNAS – n.red.) vorbește de posibile sancțiuni pentru cei care nu merg la prevenție.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Există astfel de situații în multe țări, în care gradul de decontare a serviciilor medicale ține cont și de comportamentul preventiv al fiecărei persoane. Putem să gândim o astfel de soluție. Nu cred că e o soluție rea, cred că e o soluție care ar putea să stimuleze prezentarea la medic, dar, pe de altă parte, și medicii, mai ales cei de familie, trebuie să fie parte a acestui efort.”

Președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov: În România este un obicei ca autoritățile să sancționeze pe oricine pentru orice

Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov: „Domnul ministru are dreptate. Există astfel de situații în alte țări, doar că ele nu sunt sub formă de sancțiuni directe. Pacientul plătește mai mult pentru boala pe care ar face-o dacă nu se prezintă la timp la controlul preventiv. Cam așa funcționează peste tot acest mecanism.

Pe de altă parte, în România este un obicei ca autoritățile să sancționeze pe oricine pentru orice, sperând că astfel va obține rezultate bune, ceea ce a arătat în timp că nu a fost adevărat.

Probabil că sancțiunile ar trebui să vină doar în urma unei fraude sau dacă oamenilor li se explică într-adevăr cât de important este acest lucru și refuză să facă asta.

În România a existat un contract între Casa de Asigurări și asigurat, astfel încât fiecare avea drepturi și obligații și trebuia să le respecte. Dacă ar fi existat în continuare acest contract, poate că ar fi fost posibile și sancțiuni. Nu mai există. Acest contract a fost desființat. Casa a decis să nu mai existe acest contract între fiecare om din țara asta care e asigurat la Sănătate și Casa de Asigurări, care ar trebui să-i ofere niște servicii la niște standarde.

Dacă oferi servicii preventive, te aștepți ca oamenii să vină dacă informezi, dacă explici, dacă le spui cât de important este acest lucru, dacă incluzi capitolul de comunicare, ori dacă începi prin a spune că vor exista sancțiuni probabil că foarte mulți dintre cei care vor auzi acest lucru vor fi revoltați și se obține efectul invers.

Pentru campaniile de informare, există INSP. Ei fac sau ar trebui să facă astfel de campanii pentru absolut orice lucru legat de sănătate, pornind de la prevenție până la inclusiv vaccinare, despre care tot vorbim de atâta vreme. Campaniile trebuie făcute de oameni care se pricep la asta împreună cu agenții care se pricep la asta, nu lăsate la întâmplare și nu făcute doar prin simple anunțuri.

Oamenilor trebuie să li se explice pe înțelesul lor. Pentru fiecare lucru care intervine în legislație să li se explice despre ce este vorba și de ce este el benefic.

Prevenția a ajuns o Cenușăreasă la noi. Nu mai avem timp să facem și nici fonduri nu se alocă foarte mult pentru asta. Există câteva analize preventive pe care le pot face oamenii, dar puține laboratoare fac aceste analize și ele sunt în număr foarte puțin, doar 2-3 analize pe care le poți prescrie pe niște bilete speciale, tipizate, care uneori se găsesc cu dificultate”.

Preşedintele CNAS: Asociaţiile de pacienţi ne cer acest lucru

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat, în urmă cu două săptămâni, că, începând cu noul contract-cadru din 2023, cei care nu se prezintă la medicul de familie pentru serviciile medicale de prevenţie ar putea fi sancţionaţi.

„De la 1 aprilie, programul-cadru şi normele de aplicare vor fi modificate. Bugetul alocat asistenţei medicale primare a cunoscut o suplimentare consistentă, aproape fără precedent, cu 22%. Interesul CNAS este de a lărgi pachetul de servicii de bază şi de a mai diminua din ceea ce înseamnă «plata per capita».

Începând cu noul contract-cadru, din anul 2023, vrem să implementăm, în special, pachetele de prevenţie, care vor deveni obligatorii şi ne gândim inclusiv la elemente sancţionatorii (…) pentru cei care nu vin să îşi efectueze serviciile de prevenţie. Încercăm să responsabilizăm populaţia în legătură cu propria sănătate.

Se practică în multe ţări, asociaţiile de pacienţi ne cer acest lucru, să începem să-i sancţionăm pe cei care nu se prezintă la serviciile de prevenţie. Va intra în atenţia noastră odată cu noul contract-cadru din 2023″, a spus Cojan la Senat, la dezbaterea „Hepatitele virale post-pandemie – drumul spre eliminare, o provocare”, potrivit Agerpres.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare