Pedepse aspre pentru patronii care reţin contribuţiile angajaților, dar nu plătesc la timp taxele către stat: Până la cinci ani de închisoare

Angajatorii care reţin contribuţiile angajatului din salariul brut, dar nu plătesc la timp contribuţiile către stat, riscă pedeapsa cu închisoarea. Recent, autoritățile române au informat că patronii care reţin contribuţiile angajaților din salariul brut, dar nu plătesc la timp contribuţiile către stat, riscă până la cinci ani de închisoare.

Legea va intra în vigoare în primăvară, însă până atunci oamenii îşi pot verifica angajatorul pe „Lista ruşinii” de pe site-ul ANAF, categoria RESTANȚE.

Ce se întâmplă cu oamenii care nu și-au achitat obligațiile fiscale

În prezent, guvernanții vor să reincrimineze reținerea și neplata contribuțiilor sociale și să aplice pedepse cu închisoare între unu și cinci ani sau amenzi pentru angajatorii care nu trimit contribuțiile obligatorii către stat.

„Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reținerea și neplata, încasarea și neplata ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor”, conform actului normativ discutat de Guvern.

De asemenea, patronii riscă închisoare până la cinci ani dacă nu plătesc angajaţilor:

– contribuția de asigurări sociale;

– contribuția de asigurări sociale de sănătate;

– impozit pe venitul din dividende;

– impozitul pe dividente;

– impozitul pe drepturi de autor;

– contribuția la fondul pentru mediu;

Nu oricine va fi pedepsit cu închisoarea. Noua lege visează doar patronii care nu și-au achitat obligațiile fiscate către stat în termen de 60 de zile.
Când intră în vigoare noua lege

Legea respectivă ar urma să intre în vigoare pe 1 martie 2022. În plus, în curând, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va publica lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2020, conform legislaţiei în vigoare. Lista respectivă apare în fiecare trimestru şi poate fi consultată de angajatori pe site-ul https://www.anaf.ro/restante/.

Obligațiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârșitul trimestrului de raportare și neachitate până la data publicării, conform antena3.ro.

Nu fac obiectul publicării obligațiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;
b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;
c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

Sursa: capital.ro

În plin scandal al facturilor la energie președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei a plecat în vacanță, în Republica Dominicană

În plin scandal al facturilor la energie, Dumitru Chiriță, președintele reglementatorului – Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE – a plecat în concediu, potrivit surselor stiripesurse.ro. Versiunea oficială care pe care o cunosc funcționarii ANRE este că președintele se află în concediu din motive medicale.

Surse convergente au declarat, însă, pentru cursdeguvernare.ro că Dumitru Chiriță a plecat în vacanță în Republica Dominicană. El lipsește din instituție de vinerea trecută, iar luni a fost văzut în zona Punta Cana a insulei.

Președintele ANRE n-a putut fi contactat pentru a lămuri diferența dintre varianta oficială care se știe în instituție și locul în care se află de fapt.

ANRE e reglementatorul pieței de energie și are un rol central în stabilirea prețurilor și aprobarea pragurilor.

Marți, de pildă, când președintele său era plecat în vacanță, ANRE a aprobat creșterea cu 85% a prețului gigacaloriei în București, până la 980 de lei.

ANRE se află zilele acestea în plin proces de control la furnizorii de energie, în urma scandalului facturilor și abia de săptămâna trecută a început să dea amenzi acestora pentru emiterea greșită a facturilor către consumatorii casnici – fiind trase, tardiv, la răspundere, companii precum Enel, Electrica Furnizare, Gaz Vest etc.

Dumitru Chiriță a fost numit la ANRE de către PSD. Sub conducerea sa, ANRE, aflată în prima linie a liberalizării prețurilor la energie, a ignorat orice campanie de informare a populației privind pașii necesari în încheierea contractelor după liberalizare, ceea ce a produs haos în piață și panică între consumatori.

Dumitru Chiriță este președintele ANRE din noiembrie 2017. Potrivit declarației de avere, el a câștigat în această funcție suma de 700.000 de lei în anul 2020.

Val de plângeri penale împotriva personalul medical pentru ucidere din culpa, în pandemie. Aproape 100 de angajați au fost citați pentru un singur caz

Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, a declarat faptul că o parte din medicii unității sanitare se confruntă cu un val de plângeri penale din partea rudelor pacienților care au decedat în urma infectării cu COVID-19. Aceasta a mai precizat că plângerile apar după fiecare val pandemic.

Dr. Mahler spune că nu are foarte multe informaţii legate de motivele plângerilor existente şi că, din punctul său de vedere specialiştii din institut au făcut tot ce este posibil pentru salvarea de vieţi omeneşti. Medicul susţine că într-un caz au fost citaţi toţi cei care au acordat îngrijiri pacientului respectiv. Întrebată ce anume ar fi ajutat în toată această perioadă pandemică, Beatrice Mahler a spus că o lege a malpraxisului cu ajutorul căreia să se stabilească din ce etapă apare culpa sau din ce moment medicul poate să ajungă într-un proces penal.

Dr. Mahler: Nu vreau să afirm faptul că aceste plângeri nu sunt îndreptăţite, probabil că cei care au făcut aceste plângeri au motivele lor

„Este o situaţie ca urmare, probabil, a unei noi afecţiuni cu care ne-am confruntat, covid 19, pentru că aceste plângeri sunt ca urmare a cazurilor de covid 19 pe care le-am avut în Institut, sunt neplăcute, nu spun că, nu vreau să afirm faptul că nu sunt îndreptăţite, probabil că cei care au făcut aceste plângeri au motivele lor să o facă şi până la urmă cercetarea trebuie să fie făcută, şi evaluarea acestor situaţii trebuie clarificată de autorităţile în drept, în acest moment cel puţin colegii mei se simt complet lipsiţi de apărare, pentru că toate plângerile legate de un act medical se duc direct către zona penală, fără să existe o lege a malpraxisului, fără să existe un circuit care ar presupune discutarea din punct de vedere medical şi al aspectelor care au dus ca medicul să ia o anumită decizie sau să abordeze un anumit algoritm terapeutic, până la urmă orice suspiciune trebuie rezolvată prin cercetare, însă în acest moment cercetarea penală este zona preferată de orice suspiciune de praxis medical şi asta te face pe tine, medic, să te simţi vulnerabil pentru că nu eşti deloc ajutat de o legislaţie la care să te raportezi”, a explicat medicul.

Mahler: Lucrurile nu s-au dus în zona în care să avem foarte multe informaţii despre ce se cercetează în aceste cazuri

„Lucrurile sunt în desfăşurare, nu pot să spun că avem foarte multe informaţii, ştim că sunt astfel de cercetări deschise, lucrurile nu s-au dus încă în zona în care să avem foarte multe informaţii despre ce se cercetează în aceste cazuri, prin urmare cred că viitorul şi următorii ani, pentru că este vorba de ani, atunci când vorbim de cercetări penale, vor aduce date suplimentare. În acest moment ştim că sunt astfel de suspiciuni, ştim că sunt legate de cazurile COVID şi pot să vă spun că, peste tot burnout-ul la care au fost supuşi colegii mei, acest tip de cercetare nu pot să spun că aduce cele mai optimiste gânduri şi din păcate momentul este extrem de dificil”, a precizat managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

O situaţie concretă care vorbeşte despre amploarea cercetărilor: 100 de angajaţi, citaţi pentru un singur caz. Dr. Mahler: Într-o situaţie pentru un pacient s-a cerut lista cu tot personalul medical care a îngrijit pacientul respectiv

„Am dat un exemplu despre o situaţie în care pentru un pacient s-a cerut lista cu tot personalul care a îngrijit pacientul respectiv, şi a fost trimisă poliţiei, este o situaţie, modalitatea în care se face cercetarea nu pot eu să o comentez, am dat un exemplu care vizează amploarea, iar eu în calitate de reprezentant legal şi manager al Institutului normal că întotdeauna voi fi alături de colegii mei şi voi şti şi voi fi informată despre ce se întâmplă cu acţiunile care privesc activitatea medicală din Institutul Marius Nasta”, a spus medicul.

Dr. Beatrice Mahler: O lege a malpraxisului cu siguranţă ar fi ajutat

„O lege a malpraxisului cu siguranţă ar fi ajutat. O lege a malpraxisului care să stabilească exact din ce moment apare culpa sau din ce moment medicul poate să ajungă într-un proces penal întrucât costurile financiare pentru asistenţa pe care o soliciţi unui avocat de specialitate sunt importante, dacă vorbim de sfera penală, durata unor astfel de cercetări este lungă, şi toate aduc un impact emoţional care nu poate să facă bine unui medic care trebuie să aibă liniştea necesară pentru a avea grijă de pacienţi.

Institutul Marius Nasta şi instituţiile publice nu au voie să aibă angajaţi avocaţi, decât dacă nu au jurişti pe schema de personal, noi avem jurişti, schema de personal este completă, dar juristul cu siguranţă nu are nici experienţa şi nici competenţa pe care o are un avocat penalist, de regulă colegii mei, atunci când au astfel de situaţii, îşi plătesc un avocat să-i însoţească”, a precizat managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

Dr. Mahler. Această situaţie post pandemică nu face bine corpului medical/Fiecare val pandemic aduce un alt set de plângeri

„Nu am numărul de plângeri în total. Nu ştiu dacă va fi un fenomen, dar este o situaţie nouă, care vine post pandemic, ce din păcate nu face bine corpului medical. Nu aş spune că în ultima perioadă, de anul trecut au început să fie, după fiecare val pandemic a fost un astfel de număr de plângeri care s-au demarat, fiecare val pandemic aduce alt set de plângeri care se adaugă la cele deja existente. Este o situaţie neplăcută”, a afirmat medicul.

Întrebată dacă s-a făcut tot ce trebuie pentru pacienţi, managerul Institutului răspunde că da, cu toate resursele şi informaţiile existente pentru şi despre covid 19.

„Din punctul meu de vedere, da, cu resursele pe care le-am avut pentru fiecare etapă, cu informaţiile pe care le-am cunoscut despre covid 19 în acel moment, dar, sigur, orice suspiciune trebuie elucidată şi nu contest acţiunea pe care au făcut-o, eu doar spun că, dacă ar exista o reglementare mult mai clară, poate că astfel de cazuri nu ar trebui să fie cercetate în primul rând penal, ar fi mult mai corect din punct de vedere medical să fie evaluate de o echipă de specialişti, de medici care, neutri fiind, să poată să -şi spună punctul de vedere şi abia apoi să vedem dacă acuzaţiile care se ridică rămân într-adevăr în sfera penală”, a explicat Dr. Beatrice Mahler.