Senatul a respins marţi, 10 octombrie, ordonanţa de Guvern privind introducerea pentru angajatori a obligaţiei de a plăti CAS şi CASS la nivelul salariului minim, astăzi de 1.450 lei, pentru salariaţii cu timp parţial de muncă, indiferent dacă remuneraţia este sub nivelul salariului minim.
Votul din plenul Senatului vine după ce şi comisia de buget-finanţe a aceleiaşi Camere, condusă de social-democratul Eugen Teodorovici, a adoptat un raport de respingere a ordonanţei la finalul lunii trecute, scrie news.ro.
Guvernul a aprobat, în şedinţa din 20 iulie, o Ordonanţă privind introducerea pentru angajatori a obligaţiei de a plăti CAS şi CASS la nivelul salariului minim, astăzi de 1.450 lei, pentru salariaţii cu timp parţial de muncă, indiferent dacă remuneraţia este sub nivelul salariului minim, excepţie de la această prevedere făcând elevii, studenţii şi pensionarii.
„Vom lua în dezbatere un act normativ foarte discutat în ultimul timp, care implementează plata CAS şi CASS de către angajator la nivelul salariului minim pe economie pentru angajaţii cu part-time. În fapt, devenise o practică şi este astăzi o practică – angajaţii să fie ţinuţi cu part-time cu patru ore, cu cinci ore, cu două ore şi plătit diferenţa până la salariul minim din mână, la negru, eludând statul”, a declarat premierul Tudose la începutul şedinţei Executivului din 20 iulie.
El a precizat atunci că studenţii, pensionarii şi elevii vor fi exceptaţi de la prevederile actului normativ. Tot printre exepţii se află ucenicii în vârstă de până la 18 ani, persoanele cu dizabilităţi cărora li s-a recunoscut prin lege dreptul de lucra mai puţin de 8 ore pe zi sau cei care obţin venituri din mai multe contracte de muncă dintre care unul cu normă întreagă.
La acest moment, din calculul guvernanţilor rezultă că sunt, în total, 500.000 de contracte de muncă part-time.
Obligaţia de plată la acest nivel a contribuţiei la pensie şi sănătate pentru contracte part-time este prevăzută, în noul program de guvernare, să fie introdusă din luna august a acestui an. Iniţial, termenul avansat, prin programul de convergenţă trimis în primăvară la Comisia Europeană, era luna iunie.
Opoziţia, PNL şi USR, au criticat dur la vremea respectivă măsura, şi a cerut Avocatului Poporului să o atace la Curtea Constituţională, lucru care nu s-a întâmplat însă.
sursa: news.ro
