Actualitate
Numărul mașinilor electrice vândute a depășit cel al modelelor diesel, pentru prima dată, în Europa Occidentală
Numărul mașinilor electrice vândute a depășit cel al modelelor diesel, pentru prima dată, în Europa Occidentală
În Europa Occidentală, vânzările de mașini electrice au depășit cele ale modelelor diesel, pentru prima data, în luna decembrie a anului 2021, șoferii continuând să aleagă mașini ecologice subvenționate în defavoarea celor al căror combustibil a provocat în 2015 scandalul emisiilor Volkswagen, arată o analiză a Financial Times.
Mai mult de o cincime din noile maşini vândute pe 18 pieţe europene, inclusiv Marea Britanie, erau alimentate exclusiv pe baterii, în timp ce maşinile diesel, inclusiv diesel hibrid, au reprezentat mai puţin de 19% din vânzări, susţine analistul auto independent Matthias Schmidt.
Datorită subvenţiilor generoase din Germania şi din alte ţări, precum şi reglementărilor stricte introduse în 2020, care forţează producătorii auto din UE să vândă mai multe vehicule cu emisii scăzute, vânzările de maşini electrice sunt în creştere constantă.
Tendinţa a accelerat în trimestrul patru din 2021, când producătorul Tesla a dovedit că s-a adaptat mai bine decât rivalele la deficitul global de semiconductori, livrând un număr record de maşini electrice: 309.000.
De asemenea, producătorii auto europeni au accelerat vânzările de vehicule electrice în decembrie 2021, pentru a reduce flota de maşini poluante şi a evita amenzile de la Bruxelles, după ce au prioritizat producţia celor mai profitabile modele, în special SUV-urile care poluează masiv, în timpul crizei provocate de perturbările din lanţurile de aprovizionare.
Ca rezultat, luna trecută au fost vândute 176.000 vehicule complet electrice în Europa Occidentală, un nivel record, şi de peste şase ori mai mult decât în decembrie 2020. Comparativ, în decembrie 2021 au fost vândute aproape 160.000 modele diesel.
Vânzările de maşini diesel sunt în declin accentuat de când a izbucnit scandalul emisiilor: Dieselgate. În luna septembrie 2015, Volkswagen, cel mai mare producător auto european, a provocat un şoc după ce a recunoscut că a utilizat un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel. Grupul auto german a anunţat recent că noile ţinte de emisii mai stricte ale Uniunii Europene îl vor forţa să crească proporţia ocupată de vehiculele hibride şi electrice în vânzările sale totale de autoturisme în Europa până la 60% în 2030, de la o ţintă anterioară de 40%.
În 2015, modelele diesel reprezentau mai mult de jumătate din livrările din Europa Occidentală.
„Declinul livrărilor maşinilor diesel s-a accentuat de la izbucnirea scandalul emisiilor, determinând Volkswagen să-şi accelereze tranziţia la modele electrice şi să anunţe planurile pentru primul model electric, ID.3, care a fost lansat în 2020”, subliniază FT.
Volkswagen a fost anul trecut cel mai mare producător de vehicule electrice în Europa Occidentală, vânzând peste 310.000 modele alimentate exclusiv pe baterii, din cele 3,5 milioane vândute în total, transmite Agerpres.
În timp ce noile modele de vehicule electrice au atras noi clienţi, interzicerea maşinilor diesel mai vechi în unele oraşe şi majorarea taxelor pentru modelele diesel pe unele pieţe cheie au afectat semnificativ livrările de vehicule diesel, a explica Schmidt.
În Germania, cea mai mare piaţă auto din Europa, preţul de revânzare al vehiculelor diesel este de asemenea nesigur, după ce noua coaliţie aflată la guvernare a indicat că intenţionează să reexamineze creditele fiscale pentru combustibil, care în prezent fac ca motorina să fie cu aproximativ 0,14 euro pe litru mai ieftină decât benzina premium.
Sursa: digi24.ro
Actualitate
Un polițist, mesaj pe grupurile de WhatsApp: ‘Sor-mea este manipulant la Lidl și ia 4.000 de lei și trebuie să aibă grijă să nu cadă borcanele din raft’
Un polițist, mesaj pe grupurile de WhatsApp: ‘Sor-mea este manipulant la Lidl și ia 4.000 de lei și trebuie să aibă grijă să nu cadă borcanele din raft’
Tot mai mulți polițiști sunt tentați să părăsească sistemul de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, a atenționat, pentru Bugetul.ro, Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul de Interne.
Vasile Zelca, liderul sindicatului care numără circa 40.000 de membri, ne-a prezentat o frântură dintr-o discuție de pe grupurile de WhatsApp ale polițiștilor.
Un polițist a dezvăluit că sora sa câștigă 4.000 de lei de la Lidl, ca manipulant, în vreme ce el, stând în zăpadă, are același salariu.
„Sor-mea este manipulant la Lidl și ia 4.000 de lei și trebuie să aibă grijă să nu cadă borcanele din raft”
„Vă dau o frântură dintr-o discuție de pe grupurile de WhatsApp. Zice un coleg: sor-mea este manipulant la Lidl și ia 4.000 de lei și trebuie să aibă grijă să nu cadă borcanele din raft.
Eu iau 4.000 de lei și stau până la brâu în zăpadă, pe verde. La Poliția de Frontieră încă mai avem segmente de frontieră care nu pot fi digitalizate, nu pot fi supravegheate cu sisteme de supraveghere și se duc oamenii și patrulează în segmentele acelea. Și se numesc pe verde.
Sunt elemente pe care oamenii trebuie să le cunoască”, a mai declarat, pentru Bugetul.ro, Vasile Zelca, liderul SNPPC.
Cu cât au crescut salariile polițiștilor de la 1 iunie?
„370 de lei net – creșterea la MAI. Pe noua grilă de salarizare, nu știm nimic, că nu au discutat nimic cu noi. Habar n-avem ce vor să facă pe noua grilă, pentru că nu au discutat nimic cu noi. Creșterea este de 374 de lei, sumă netă, media. Această creștere trebuia să se producă de la 1 ianuarie 2022.
De la 1 ianuarie 2023, coeficientul fiecărui polițist, militar, pompier, jandarm, familia ocupațională, trebuia înmulțit cu salariul minim pe economie. Prin înmulțirea coeficientului cu salariul minim pe economie, decuplăm salarizarea bugetarului de la decizia politică.
Asta înseamnă să aplici Legea 153 – Legea salarizării – în integralitate. Este un sistem adoptat în Uniune. De acolo este împrumutat acest mecanism. Tocmai în ideea de a decupla salarizarea bugetarilor de decizia politică, pe care și noi o susținem, pentru că este un mod sănătos de a rezolva sinecuri, solicitări, o putere a politicului asupra unui segment important de bugetari. Iată că noi am rămas, de exemplu, în urmă. Suntem ultima familie ocupațională care intră în grila din 2022.
Dar trebuie să privim și să abordăm sănătos problema, nu populist, nu cum îmi pică mai bine mie ca politician. Cum îmi pică mie mai bine ca politician? Păi, dau în polițiști, dau în bugeteri, că or să mă iubească cei din privat. Da, dar iată că, din cauza acestei politici, am ajuns la dezastrul pe care azi îl înregistrăm în Poliție. Din 1.880 de locuri, la școlile de agenți Câmpina, Cluj, Oradea s-au ocupat 900.
Știți ce înseamnă? Tinerii sunt interesați de salarizare, de carieră, de pensionare, de predictibilitate. Sunt trei segmente importante: vreau să știu ce salariu voi avea, ca polițist, vreau să știu până la ce nivel pot să acced în carieră și vreau să știu ce pensie îmi oferă statul pentru sacrificiile pe care eu le voi face, pentru ca acest sistem să meargă.
Noi de aceea am spus: Scoateți pensiile militare de acolo, că nu au ce căuta! Toate țările membre NATO au pensii militare de stat”, a punctat Vasile Zelca.
Actualitate
Ce riști să pățești dacă mesteci gumă: Pericolul ascuns în spatele acestui obicei
Ce riști să pățești dacă mesteci gumă: Pericolul ascuns în spatele acestui obicei
Să mesteci gumă în public este considerat un gest de evitat, dar există și un alt motiv pentru care este bine să te abții de la acest obicei. Cum te poate afecta consumul substanțelor din guma de mestecat, fără să îți dai seama.
Cel mai important lucru la guma de mestecat este acela că, așa cum îi spune și denumirea, ea nu trebuie înghițită, ci doar mestecată. În fapt, guma de mestecat este o substanță moale, cauciucată, care conține rășină, îndulcitori, aromatizanți și conservanți. Ca orice produs, și guma de mestecat consumată în exces produce efecte secundare, care pot afecta sănătatea, în special pe termen lung.
Zaharurile din guma de mestecat sunt și ele periculoase, așa cum la fel de periculos este consumul excesiv de gumă de mestecat fără zahăr. Specialiștii susțin că mestecarea unei cantități mari de gumă fără zahăr ar putea provoca tulburări digestive și diaree. Pe lângă acestea, toți alcoolii de zahăr sunt FODMAP-uri, care pot cauza probleme digestive persoanelor cu sindromul colonului iritabil.
Ce conține o gumă de mestecat
Gumă. Aceasta este baza cauciucată nedigerabilă, folosită pentru a da guma de mestecat.
Rășină: Aceasta se adaugă de obicei pentru a întări guma și pentru a o ține împreună.
Umpluturi. Umpluturile, cum ar fi carbonatul de calciu sau talcul, sunt folosite pentru a da textură gumei.
Conservanți. Aceștia sunt adăugați pentru a prelungi durata de valabilitate. Cea mai populară alegere este un compus organic numit butilhidroxitoluen butilicat (BHT).
Înmuiere. Aceștia sunt folosiți pentru a reține umiditatea și a împiedica întărirea gumei. Aceștia pot include ceruri precum parafina sau uleiuri vegetale.
Îndulcitori. Zahărul din trestie de zahăr, zahărul din sfeclă și siropul de porumb sunt îndulcitori populari. Gume fără zahăr folosesc alcooli de zahăr, cum ar fi xilitolul, sau îndulcitori artificiali, cum ar fi aspartamul.
Aromatizanți. Se adaugă arome naturale sau sintetice pentru a da gumei gustul dorit.
Specialiștii spun că există și beneficii atunci când mesteci gumă, dar trag un semnal de alarmă în privința celor care exagerează ciu acest obicei. Persoanele care mestecă gumă în mod excesiv pot avea, în timp, probleme cu maxilarul și prezintă un risc mai mare să fie afectate de bolile gastro-intestinale.
Actualitate
Salariu în plus, de cel puțin 2.000 de lei, indiferent de veniturile avute, pentru mii de familii din România: Condiții de acordare
Salariu în plus, de cel puțin 2.000 de lei, indiferent de veniturile avute, pentru mii de familii din România: Condiții de acordare
Mii de familii din România ar urma să primească un salariu minim pe economie, în plus, lunar, indiferent de cuantumul veniturilor pe care le au, potrivit unui proiect de lege înregistrat recent la Parlament care propune acordarea de indemnizații lunare, de cel puțin un salariu minim pe economie, familiilor cu 3 sau mai mulți copii.
Inițiativa legislativă își propune luarea unor măsuri de stimulare a natalității în România. Documentul, depus la începutul acestei săptămâni la Senat, conține 3 propuneri care au rolul de a stopa declinul demografic al populației țării.
Potrivit proiectului, prima dintre măsuri vizează persoanele care au în întreținere trei sau mai mulți copii în vârstă de până la 18 ani, acestora urmând să le fie acordată o indemnizație lunară neimpozabilă și nesupusă executării silite (cu excepția situației în care a fost acordată în mod necuvenit).
Ce sume vor primi părinții
Sumele propuse sunt:
-echivalentul unui salariu minim pe economie pentru trei copii;
-1,5 salarii minime nete pentru cei care au patru copii;
-două salarii minime nete pentru cinci copii;
-2,5 salarii minime nete pentru șase sau mai mulți copii.
Care sunt condițiile
Sumele ar urma să fie acordate tuturor celor care îndeplinesc criteriile legate de numărul de copii, o condiționare fiind ca beneficiarii să realizeze venituri impozabile, din salarii sau pensii, indiferent de cuantumul acestora.
Cu privire la mamele aflate în concediu de creștere copil, acestea trebuie să fi realizat venituri impozabile în 12 din ultimele 24 de luni de dinaintea nașterii sau adopției.
Mai mult decât atât, pentru a se califica, este necesar ca părinții sau întreținătorii trebuie să fie cetățeni români, cu domiciliul în România, iar copiii aflați în îngrijire să fie înscriși într-o unitate de învățământ după vârsta de trei ani, scrie avocatnet.ro.
În cazul în care există 2 întreținători, beneficiile propuse ar urma să fie acordate unei singure persoane și ar înceta în cazul în care custodia copilului ar fi pierdută.
Ce mai prevede proiectul
Construirea și modernizarea creșelor și grădinițelor în sistem public-privat reprezintă o altă măsură propusă în proiect. Aici este prevăzută posibilitatea concesionării terenurilor aferente pe o perioada de 49 de ani, scutirea de impozit pe o perioadă de cinci ani a firmelor implicate în aceste parteneriate și asigurarea utilităților de la bugetele locale.
Ultima prevedere din proiect se referă la extinderea programului ”o masă caldă la școală” care se află în derulare încă din anul 2020 și care cuprinde 450 de unități de învățământ. Potrivit proiectului, se are în vedere încadrarea în program a tuturor școlilor până la finalul anului 2036.
Este important de subliniat faptul că proiectul trebuie aprobat de Parlament și publicat în Monitorul Oficial înainte de a intra în vigoare.
Sursa: antena3.ro
-
Opinii - Comentariiacum 2 ore
CODUL BUNELOR MANIERE: Cum să te comporți dacă ești invitat la o nuntă
-
Opinii - Comentariiacum 10 ore
10 iunie| Ziua Parașutiștilor Militar: Cum a luat naștere prima Companie
-
Actualitateacum 19 ore
Alimentul îndrăgit de mulți, care crește riscul de anxietate și de depresie, potrivit unui nou studiu
-
Curier Județeanacum 23 de ore
FOTO| Fenomen SPECTACULOS pe cerul de la Sebeș: Curcubeu circular, în jurul soarelui. Ce este haloul solar și cum se formează
-
Curier Județeanacum 23 de ore
ELECTRICA: Localitățile din Alba în care sunt programate întreruperi ale furnizării energiei electrice, în perioada 19 – 25 iunie 2023. Completare pentru 12 – 18 iunie
-
Actualitateacum 22 de ore
Românii își fac planuri, deja, pentru vacanța de Crăciun și Revelion. Care sunt destinațiile cele mai căutate