Rămâi conectat

Actualitate

Număr RECORD de concedii medicale în 2021: Ce sumă uriașă are statul român de plată

Publicat

în

Număr RECORD de concedii medicale în 2021: Ce sumă uriașă are statul român de plată

Concediile medicale acordate bolnavilor în 2021, multe dintre ele cauzate de pandemia de coronavirus, costă statul român un miliard de euro.

Creșterea este uriașă față de anul precedent, cu aproximativ 40 de procente. Astfel, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la 3,6 miliarde de lei în 2020, la aproape 5 miliarde de lei în 2021. Această sumă ar fi fost mai mult decât suficientă pentru construirea unui spital sau pentru o autostradă peste munți.

România a pierdut în 2020, primul an al pandemiei de coronavirus, aproximativ 30 de milioane de lei lunar pentru concediile medicale acordate bolnavilor de COVID 19 sau celor aflați în carantină. Adică în jur de 44.000 de certificate eliberate, în medie, pe lună.

Elit - Gustul Desăvârșit

Anul trecut, însă, suma pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să o plătească acestora pentru concediile medicale s-a dublat, ajungând la aproximativ 60 de milioane de lei lunar. Datele obținute de Digi24 arată că numărul celor care și-au luat concediu medical a crescut vertiginos de la val la val.

Dacă la debutul pandemiei, în perioada martie-aprilie 2020 au fost acordate 48.552 de certificate de concediu medical, în valul 4 au fost eliberate aproximativ 188.000, adică o creștere de 287%.

În total, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la aproape 3,4 miliarde de lei în 2019, primul an de dinainte de pandemie, la aproape 5 miliarde de lei în 2021, suma pe care statul trebuie să o plătească tuturor pacienților care au nevoie de zile libere, indiferent de boală.

Cele cinci miliarde de lei reprezintă cam 10% din bugetul total al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe un an întreg. Statul va continua să piardă sume importante și anul acesta, având în vedere că deja s-a ajuns la 16.000 de infectări pe zi. Dacă acest număr crește, există riscul ca unele firme să își oprească activitatea din lipsă de personal, ceea ce va genera costuri noi pentru economie.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Vouchere de vacanță 2022: Cine poate beneficia și până când pot fi acordate salariaților

Publicat

în

Vouchere de vacanță 2022: Cine poate beneficia și până când pot fi acordate salariaților

Toate tichetele sunt emise numai pe suport electronic, încă din luna februarie a anului 2022, astfel și voucherele de vacanță vor fi emise electronic.

Potrivit OUG 131/2021, „instituțiile publice (…) acordă, anual, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2026, vouchere de vacanță în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cum sezonul estival se apropie cu pași repezi, cardurile cu vouchere de vacanță au început să fie alimentate cu cei 1.450 de lei.

Pentru cei care nu au consumat voucherele emise în 2019 sau 2020 vor putea fi utilizate până la finalul lunii iunie 2023.

Încă un lucru important de notat este că emiterea de vouchere de vacanță a fost extinsă până la sfârșitul anului 2026 prin ordonanță de urgență în pofida faptului că ar fi trebuit abrogată această măsură la 1 ianuarie 2022.

Reglementarea tichetelor de vacanță ar urma să se facă prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, act ce reuneşte toate tipurile de tichete ce pot fi acordate salariaţilor din România, de-abia din 2027, notează Avocatnet. Fără aceste modificări, reglementarea voucherelor de vacanță s-ar fi făcut prin Legea 165/2018 începând de anul viitor.

„Acordarea, în perioada 1 iulie 2017 – 31 decembrie 2020, a indemnizațiilor de vacanță sau a primelor de vacanță, după caz, sub forma voucherelor de vacanță în valoare de 1.450 lei s-a dovedit a fi o măsură cu efecte benefice asupra industriei turismului din România, încurajând un număr de circa un milion de salariați români din cadrul instituțiilor de stat sau al societăților în care statul este acționar unic sau majoritar, să-și petreacă concediile în țară”, apare în nota de fundamentare ce a însoțit ordonanța în faza de proiect.

Mai merită menționat faptul că tichetele de vacanță au ajutat fosrte mult turismul românesc mai ales în ultimii doi ani care au fost sub restricțiile impuse din cauza pandemiei.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Schimbări la Codul Rutier 2022: Ce trebuie să știe șoferii după ce Guvernul a adoptat Strategia Naţională privind Siguranţa Rutier

Publicat

în

Schimbări la Codul Rutier 2022: Ce trebuie să știe șoferii după ce Guvernul a adoptat Strategia Naţională privind Siguranţa Rutier

În şedinţa de miercuri, 25 mai 2022, Guvernul a adoptat hotărârea privind Strategia Naţională privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022-2030.

Strategia prevede schimbări importante ce se vor regăsi în Codul Rutier, printre care se numără şi un sistem integrat de supraveghere video prin intermediul căruia şoferii din România vor fi amendaţi automat.

Concret, sistemul va fi format din 300 de radare mobile şi 500 de camere video instalate pe drumurile din întreaga ţară.

Elit - Gustul Desăvârșit

Tot în documentul adoptat de Guvern se regăseşte şi instalarea a 1.000 de limitatoare de viteză, construirea a o sută de pasarele şi pasaje subterane pietonale.

De asemenea, se anunţă şi sancţiuni mai aspre pentru cei care încalcă legea.

„Am aprobat, în ședința de Guvern, Strategia Naţională Pentru Siguranţă Rutieră (2022-2030), jalon din PNRR îndeplinit cu o lună mai devreme față de termenul asumat.

Prin această Strategie, dorim să reducem cu 50% numărul de decese și de răniri grave cauzate de accidentele rutiere.

Finanțarea măsurilor va fi asigurată prin PNRR și POT și se va ridica la o valoare totală de 617,6 milioane de euro. Suma prin PNRR este de 219 milioane euro.

Proiectele majore incluse in Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră sunt:

– Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora: 447,5 milioane de euro;

– Măsuri de siguranță pasivă (parapete rutier din beton, montarea parapetelor marginale cu cabluri pe DN 7C- Transfăgărășan, DN 67 C – Transalpina, și alte sectoare de drumuri montane): 61,8 milioane de euro;

– Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere: 50,45 milioane de euro;

– Digitalizarea elementelor de siguranța circulației (Sistem de Management al Semnalizării Rutiere, Verticale, Orizontale și a Elementelor Pasive de Siguranță Rutieră, soft, dispozitive IT, achiziționarea a 1000 limitatoare de viteză, 300 radare mobile și 500 camere video conectate într-un sistem integrat): 47,6 milioane de euro;

– Iluminat pe timp de noapte și dispoztive luminoase și reflectorizante: 10,2 milioane de euro.

Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022-2030 abordează siguranța rutieră într-un mod integrat şi multidisciplinar:

– introducerea unui sistem de management al vitezei, concomitent cu reglementarea unor sancţiuni mai aspre pentru încălcarea legii;

– intensificarea programelor de educaţie şi formare continuă, formală şi informală;

– alinierea la standardele tehnice şi la normele specifice prevăzute pentru siguranța vehiculelor care funcționează cu hidrogen, precum și pentru vehiculele conectate și autonome, inclusiv pregătirea infrastructurii rutiere pentru circulația acestor vehicule;

– eficientizarea sistemului naţional de intervenţii în caz de urgenţă prin îmbunătăţirea mijloacelor tehnice de intervenţie la evenimentele rutiere

– măsuri pentru utilizarea drumurilor în condiții de siguranță, inclusiv prin reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau pe anumite drumuri, în funcţie de datele privind accidentele, analiza riscurilor şi de cele mai bune practici de la nivelul Uniuni Europene, precum și revizuirea normelor de circulaţie, inclusiv asigurarea priorităţii pentru utilizatorii vulnerabili;

– inspecţii şi verificări sporite în materie de siguranţă rutieră;

– campanii de informare și conștientizare destinate publicului general”, a scris Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, într-o postare pe Facebook.

Sursa: antena3.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Românii, pe primul loc în topul cererilor de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit. Peste 1 milion de solicitări au fost soluționate

Publicat

în

Românii, pe primul loc în topul cererilor de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit. Peste 1 milion de solicitări au fost soluționate

Pe primul loc la numărul de cereri de rezidență post-Brexit, în Regatul Unit, se află românii cu 1.156.440 soluționate din 1.240.210 depuse, iar 12% din solicitări au fost respinse, retrase ori nu au fost valabile.

Potrivit datelor publicate joi de ministerul britanic de externe, până la sfârșitul lunii martie 2022 au fost procesate cereri din partea a 5.767.510 cetățeni ai statelor membre ai Uniunii Europene, 62.210 din țările EEA (Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția) și 441.750 din afara UE cu drept de a face cerere. În total, până la 31 martie 2022 au fost depuse 6.546.210 cereri de rezidență post-Brexit.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pe locurile următoare după România la număr de cereri rezolvate se situează cetățenii Poloniei – 1.122.660, Italiei – 569.560, Portugaliei – 431.130 și Spaniei – 368.770.

Dintre țările din afara UE, cele mai multe au provenit din India (73.870), Pakistan (61.060), Brazilia (45.270), Ghana (28.970) și Nigeria (28.560).

Românii sunt pe primul loc la aceste cereri în 13 dintre cele 33 de sectoare ale Londrei, devansându-i pe italieni (8 sectoare) și polonezi (5 sectoare).

În ceea ce privește cererile cetățenilor români, 33% au primit statutul „stabilit” (rezidență permanentă, după cel puțin cinci ani de ședere în UK), 55% statutul pre-stabilit (rezidență temporară, după ședere mai scurtă de cinci ani, cu drept de cerere de statut stabilit la împlinirea a cinci ani de ședere), în timp ce 12% au fost respinse, retrase sau nu au fost valabile. De remarcat că procentajele corespunzătoare la cetățenii Poloniei la cele trei categorii au fost de 76%, 19% și 5%.

Au avut drept de a face cerere de rezidență post-Brexit cetățenii UE, EEA și cei din afara UE aflați legal în UK la 31 decembrie 2020, termenul limită de depunere a cererilor fiind 30 iunie 2021. În perioada 30 iunie 2021 – 31 martie 2022 au fost depuse 494.100 de cereri întârziate sau cu repetiție. Românii sunt pe primul loc la cererile târzii depuse, reprezentând 32% din total.

Aceste date nu trebuie însă confundate cu numărul estimat de cetățeni ai unei țări aflați efectiv la un moment dat pe teritoriul UK. Potrivit estimărilor Oficiului Național de Statistică (ONS) publicate în noiembrie 2021, în anul încheiat la 30 iunie 2021 se aflau în Marea Britanie 696 de mii de cetățeni ai Poloniei, câte 370 de mii de cetățeni ai Indiei și Republicii Irlanda și câte 342 de mii de cetățeni ai Italiei și României.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare