CINCI măsuri care vor schimba radical sistemul de învățământ, în România. Explicațiile Ministrului Educației

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a anunțat cinci deczii majore, discutate cu sindicatele de profil. Cele cinci măsuri vor schimba radical sistemul actual de educație, iar „marea revoluție” este reprezentată de introducerea gramaticii limbii române ca probă distinctă la examenul de Bacalaureat.

”5 decizii majore rezultate în urma consultărilor ministerului educației cu federațiile sindicale!

Am avut un dialog foarte constructiv și responsabil cu federațiile sindicale reprezentative din învățământ: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”.

Am agreat împreună cu reprezentații celor două federații următoarele 5 propuneri de îmbunătățire a textului proiectului Legii învățământului preuniversitar “România Educată”. Măsurile agreate se vor regăsi în textul proiectului de lege care va fi înaintat spre adoptare în Guvern:

1. Posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naționale), cu condiția ca această admitere să fie organizată imediat după susținerea examenului de Evaluare Națională, se constituie într-o veritabilă șansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admiși în colegiile dorite, fiind în același timp o oportunitate unică pentru acele colegii care își doresc și își asumă selecția în vederea susținerii performanței prin inițierea unui număr important de clase de excelență/specializare în rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat.

Astfel, evaluarea națională va avea rolul de monitorizare a sistemului de educație, conform recomandărilor OECD. Elevii absolvenți ai clasei a VIII-a vor susține Evaluarea Națională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susținut pe baza programelor școlare, ulterior examenului de evaluare națională, pe baza unor subiecte elaborate „în afara unității de învățământ” pentru concursul de admitere în colegii.

Admiterea în liceu prin repartiție computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii.

Aceste prevederi sunt prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024.

2. Referitor la examenul național de bacalaureat a fost agreat ca limba și literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului național de bacalaureat. Structura probei de limba romana va permite evaluarea competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică. Promovarea examenului național de bacalaureat va fi condiționată de obținerea mediei 6, pe baza notelor obținute la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane).

Referitor la proba E, prevăzută la art. 75 alin. (4), a fost agreat faptul că își va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) și art. 76 alin. (3) și a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învățământul superior în condițiile autonomiei universitare, cât și pe piața muncii.

Pentru încurajarea participării absolvenților de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiționa promovarea examenului național de bacalaureat.

A fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator); acest fapt nu înseamnă că toți itemii vor fi de tip grilă! Vor fi și itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esențiale sunt modalitatea de colectare a datelor și modalitatea de interpretare a informațiilor la nivel de competență – de exemplu, un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat și în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc., iar interpretarea rezultatelor la nivel de competență va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaționale.

Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru și a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generație care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul școlar 2023-2024.

3. Asumarea filierei la nivel liceal este apreciată ca fiind o măsură oportună, capabilă să susțină creșterea calității procesului de învățământ și profesionalizarea resursei umane (un profil profesional adaptat al cadrului didactic).

Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocațională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru.

Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic și profesional” și asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unitățile de învățământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educație al elevilor, vor putea fi justificate și aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepții de la această măsură. Astfel, în proiectul de lege va fi reglementată această posibilitate prin raportare la motive obiective care țin de asigurarea dreptului la educație, dar și de nevoia de continuare, spre exemplu, a susținerii performanței sportive la nivelul unor licee tehnice și profesionale care au înregistrat performanțe în acest domeniu și nu numai.

4. Procesul de descentralizare va fi inițiat prin reconfigurarea activității de educație extrașcolară la nivelul sistemului național de învățământ. Palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor fi reorganizate ca unități de educație extrașcolară și vor face parte din rețeaua școlară. Personalul încadrat la nivelul acestor unități de educație extrașcolara își menține calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului național de învățământ.

Componentele de patrimoniu, terenurile și clădirile unităților de educație extrașcolară, având în vedere specificul și răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public și vor fi administrate de către consiliile județene. Schimbarea destinației se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educației. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităților de educație extrașcolară și vor fi administrate de către consiliile de administrație, conform legii.

5. În condițiile evidențierii importanței susținerii învățământului special, integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condițiile specifice din perspectiva existenței resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin și cadre didactice formate pentru educația copiilor cu CES), precum și din perspectiva existenței infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă…..)

Pentru asigurarea școlarizării elevilor cu CES, conform nivelurilor de sprijin care vin în întâmpinarea cerințelor educaționale ale acestora, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât si intervenții specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere școlară, intervenții psihologice, precum și adaptări și modificări curriculare, diverse tipuri de asistență psihopedagogică. În funcție de nivelul de sprijin vor fi elaborate instrumente metodologice specifice care să asigure operaționalizarea și funcționalitatea acestora prin strategii de adaptare, augmentare, modificare, compensare, dispensare, tehnologii asistive și de acces, planuri educaționale personalizate, planuri educaționale individualizate și planuri de intervenție personalizată. Centrul Național de Educație Incluzivă va gestiona componenta de formare a cadrelor didactice în domeniul educației incluzive și componenta de programe naționale de cercetare cu impact major privind politicile incluzive, instrumentele administrative, programele și practicile incluzive.

Marți, 23 august, începând cu ora 10.00 vom continua dezbaterea cu federațiile sindicale pe cele mai importante aspecte din proiectul Legii învățământului preuniversitar-România Educata.”, scrie Sorin Cîmpeanu.

20-21 august| Zilele lemnarilor din Munții Apuseni, în memoria deputatului moților, Corneliu Olar. PROGRAM

În 20 – 21 august, la Horea se va desfășura cea de-a XXVII-a ediție a „Zilelor lemnarilor din Munții Apuseni”, dedicată memoriei inițiatorului tradiționalei manifestări, Corneliu Olar, fost deputat al moților și primar al comunei, decedat în 15 februarie.

Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local Horea, Fundația Lemnarilor Horea – Mătișești și Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu”, cu sprijinul unor sponsori locali, ziarul „Unirea” fiind partener media.

„Anul acesta comemorăm câteva personalităţi care au marcat trecutul localităţii Horea, şi care au lăsat în urmă un culoar de lumină prin realizările şi faptele lor măreţe, unde îi avem pe primarul şi deputatul nostru Corneliu Olar, o personalitate marcantă şi complexă a moţilor, inima în care fiecare moţ şi-a aflat odihnă şi sălaş, precum şi ceilalţi primari, predecesori ai săi: Nicolae Nicola şi Cornel Nicoară, dar şi prin cultura şi aportul pe care l-au avut dascălii noştri, cei care s-au pronunţat la rândul lor de la catedră sau prin scris, pentru ridicarea culturală a locuitorilor comunei Horea, ca o unică şansă de prosper şi civilizaţie.

Dintre aceştia îi amintim pe cei care au condus unităţile noastre şcolare vreme de zeci de ani: Avram Oneţiu, Ispas Oneţ, Letiţia Mateş, loan Olariu, Viorel Neag şi Aurel Nicola”, se arată în textul invitației. După comemorările de sâmbătă, 20 august, manifestările vor continua duminică, 21 august, de la ora 10.00, pe Vârful Petreasa, la cota 1.600, cu concursul „Cel mai bun lemnar” și vizitarea expoziţiilor meşterilor populari şi producătorilor autohtoni, urmată de spectacolul folcloric la care vor evolua renumiţi artişti şi ansambluri naţionale, a anunțat primarul comunei Horea, Marin Nicola.

Vor evolua Vasile Coca, Valeria și Traian Ilea, Mircea Cârțișorean, Dorin Nemeș, Mihaela Grindean, Mirela Mănescu, Andrei Abraham, Maria Dan Păucean, Alin Ienciu, Lele Crăciunescu, Ana Munteanu, Ancuța Matei Olar, Ionuț Mateș, Simona Costin, Andrada Ioana Mateș, Mihai Cetean, Sergiu Sotelecan, Felicia Han și alții.

Iată programul complet al manifestărilor:

Sâmbătă, 20 august

ora 11.00: Biserica Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail Şi Gavril” Horea: parastas oficiat în memoria deputatului Corneliu Olar,
ora 12.30: Primăria comunei Horea: slujbă de sfințire și dezvelirea plăcilor comemorative în memoria foștilor primari Corneliu Olar, Nicolae Nicola, Cornel Nicoară,
ora 13.00: Şcoala Gimnazială „Horea”: slujbă de sfinţire şi dezvelirea plăcilor comemorative în memoria foștilor directori ai şcolii: Letiţia Mateş, Avram Oneţiu, loan Olariu și Ispas Oneţ. Cuvânt de pomenire în memoria personalităţilor comunei Horea,
ora 14.00: Centrul Cultural „Horea. Cloşca şi Crişan” Horea: masă de pomenire,
ora 15.00: Lansarea cărții „Voroveşte cu noi” – dicţionar de regionalisme, localisme şi expresii moţeşti. Autori: Viorela Cristina Neag, Ioana Moşneag, Lucian Giurgiu;

Duminică, 21 august, Vârful Petreasa (Cota 1600)

ora 10.00: primirea invitaţilor; tradiţionalele plăcinte pe lespede şi balmoş moţesc; vizitarea expoziţiilor meşterilor populari şi silvicultorilor;
ora 11.00: desfăşurarea concursului naţional „Cel mai bun lemnar”, ediţia a XXVII-a,
ora 12.00: spectacol folcloric prezentat de Angela Chelaru, filmat de Hora TV: taraful „Moţul” din Horeaformaţia „Nică şi Romică Porcar” din Zlatna, ansamblul de dansuri „Nepoţii lancului” din Mărişel, județul Cluj,
ora 19.00: Horă moţească cu taraful „Moţul” Horea.

Robert GHERGU

19-21 august 2022| PROGRAMUL Alba Iulia Music & Film Festival: Filme, concerte live și invitați de marcă, în Cetatea Alba Carolina

Primite în rafale de aplauze la marile festivaluri de film și recompensate cu premii importante la Cannes, Berlin sau TIFF, filmele selectate pentru ediția de anul acesta a Alba Iulia Music & Film Festival (AIMFF) marchează revenirea la adevărata dimensiune a evenimentului și 10 ani de prezență în mijlocul Cetății.

Comedia Cel mai bun șef, care a strâns șase premii Goya anul trecut, și doamna muzicii românești, Corina Chiriac, vor deschide festivalul, care va pendula, de la început până la sfârșit, între umor și dramă. AIMFF se va desfășura între 19-21 august, în locurile deja consacrate din Cetatea Alba Carolina: Piața Cetății, Piața Vestică, Esplanada Obeliscului și Grădina Cetății.

VINERI 19 AUGUST

Piața Cetății
20:00-Deschiderea oficială a festivalului: concert Corina Chiriac

21:00– FILM: Cel mai tare șef (The Good Boss), 2021, Spania, regia: Fernando León de Arano/ 1h 56

Piața Vestică
21:00– FILM: Nunți, botezuri, înmormântări, 2022, România, regia: Alexandru Lustig / 2h1min.

Esplanada Obeliscului
20:45– FILM: Capra cu trei iezi, 2022, România, regia: Victor Canache / 1h 23min.

Grădina Cetății
21:00– FILM: Insula, 2021, România, regia: Anca Damian/ 1h 24min.

SÂMBĂTĂ 20 AUGUST

Piața Cetății
10:00 – Spectacol pentru copii: Cine e în Joben? (Trupa Magic Puppet)/ 40min

11:00 – Atelier pentru copii: Baloane uriașe de săpun/ 1h

19:00 – Street art Performance: Statui vivante

20:00 – Concert: Alexandru Andrieș & Band

21:00– FILM:Metronom, 2022, România, regia: Alexandru Belc / 1h 42min

Piața Vestică
20:45– FILM: Alcarràs, 2022, Spania, regia: Carla Simon / 2h

Esplanada Obeliscului
20:45– FILM: Complet necunoscuți, 2021, România, regia: Octavian Strunilă / 1h 34min.

Grădina Cetății (Aleea Sf. Capistrano)
17:00– Music & film Quiz

20:45– FILM: Regele Mihai: Drumul către casă, 2021, România / 50 min.

21:50 – FILM: Balaur, 2021, România, regia: Octav Chelaru / 2h 4min

DUMINICĂ 21 AUGUST

Piața Cetății
10:00 – Spectacol pentru copii: Mini-omul de știință (Trupa Magic Puppet)/ 40min

11:00 – Atelier pentru copii: Experimente științifice / 1h

19:00 – Street art Performance: Bubble Airship

20:00 – Concert: Mădălina Pavăl Live Orchestra

21:00– FILM:România sălbatică, 2021, România, regia: Dan Dinu, Cosmin Dumitrache / 2h 3min
Piața Vestică

20:45– FILM: Proiecție specială: Navalnîi, 2022, SUA, regizor: Daniel Roher/ 1h 38min

Esplanada Obeliscului
20:45- FILM: Miracol, 2021, România, regia: Bogdan George Apetri / 1h 58min.

Grădina Cetății (Aleea Sf. Capistrano)
17:00– Music & film Quiz

21:00– FILM: Maigret, 2022, Franța, regizor: Patrice Leconte / 1h 29 min.