Noua Lege a parteneriatului public-privat şchioapătă înainte de aplicare

PRO ROMÂNIA - Alegeri parlamentare 2020

Legea nr. 178/2010 privind parteneriatul public-privat (Legea „PPP”) a fost publicatã în Monitorul Oficial nr. 676/5.10.2010, ceea ce înseamnã cã în foarte scurt timp va intra în vigoare. Aceastã lege era foarte necesarã pentru derularea unor activitãþi de investiþii, în special în infrastructurã, dar ºi pentru desfãºurarea în condiþii mai bune a activitãþii administraþiei publice, atât pe plan local, cât ºi central. PNL Alba considerã cã, din pãcate, importanþa acestei legi a fost redusã prin procesul foarte scurt de la iniþiere la aprobare ºi ulterior promulgare, deºi aduce câteva neclaritãþi care ar putea fi abil exploatate de Puterea actualã care intenþioneazã sã direcþioneze fonduri cãtre firmele „prietene”.
În primul rând, cu toatã importanþa unei asemenea prevederi legislative, Legea „PPP” a fost iniþiatã în aprilie 2010 ºi în numai trei luni a ºi fost aprobatã de Parlament, fiind trimisã spre promulgare. Deºi Preºedinþia a solicitat o reexaminare a legii, aceasta a fost returnatã în atenþia preºedintelui Bãsescu aproape fãrã nicio modificare. Pe cale de consecinþã, promulgarea a venit firesc, iar în scurt timp ne-am putea pomeni cu o lege care, în loc sã acorde sprijin dezvoltãrii, va induce în eroare unii operatori economici, în timp ce fondurile ar putea fi distribuite discreþionar de Puterea portocalie.
În esenþã, Legea „PPP” prevede modul cum se poate realiza un proiect care are ca obiectiv finanþarea din surse private a unui bun sau serviciu public. Din acest punct de vedere legea ar trebui sã sprijine realizarea de investiþii în drumuri ºi alimentãri cu apã, dar ºi în orice alt gen de sector unde fondurile private pot susþine interesul public. Teoretic, prin efectul legii, proiectele de dezvoltare vor fi derulate la nivelul unei Companii de Proiect, deþinute de parteneri proporþional cu participarea fiecãruia. Activele aparþinând partenerului public care sunt folosite în scopul realizãrii proiectului vor fi evidenþiate doar în bilanþul acestei Companii de Proiect. La finalizarea proiectului bunurile publice rezultate vor fi transferate partenerului public, în bunã stare ºi libere de orice sarcini. Din pãcate, deºi Legea „PPP” intrã în vigoare în 4 noiembrie, Guvernul încã nu a aprobat Normele metodologice de aplicare a legii. Or, în acest caz, Secretariatul General al Guvernului, care este unitatea centralã a PPP, ar putea aproba tacit ºi protocoale oneroase, în sprijinul anumitor interese de partid. De fapt, „regii” asfaltãrilor, bordurãrilor ºi pavelelor se pare cã abia atât aºteaptã…
Este ciudat faptul cã Preºedinþia a returnat legea spre reexaminare, pentru unele motive întemeiate, dar ºi pentru altele, fãrã niciun rost. Ceea ce este mai important este faptul cã Normele metodologice de aplicare nu pot ºi nu vor aduce clarificãrile importante, fãrã de care aceastã lege va fi destul de ºubredã ºi foarte interpretabilã. Practic, încã nu este specificat foarte clar ºi distinct obiectul legii „PPP”, altfel ea se suprapune peste legea privind atribuirea contractelor de lucrãri, caz în care mediul privat nu mai ºtie la ce act normativ se raporteazã o anumitã lucrare. Poate cã asta se ºi dorea, ca numai anumite firme sã fie informate de modul cum se poate accesa o anumitã lucrare publicã sau serviciu comunitar!? În plus, este beneficã utilizarea sistemului electronic de achiziþii publice pentru publicarea anunþului de intenþie al autoritãþilor publice care vor sã iniþieze un contract de parteneriat PPP. Cu acest lucru nu a fost de acord domnul preºedinte! Poate pentru ca administraþia aservitã Puterii sã poatã alege când ºi cum vrea partenerii pe care ºi-i doreºte! În acest moment, în lege se precizeazã cã se impun garanþii de 2% pentru cei ce intenþioneazã sã conteste procedura de atribuire a contractelor PPP, asta ºi deoarece, în þarã, sute de lucrãri sunt blocate pentru cã multe firme contestã licitaþiile deja desfãºurate. Din pãcate, liderii PD-L au considerat cã aceasta „ar putea fi consideratã drept o restricþionare a liberului acces la justiþie”. Noroc cã legea a „trecut”, la „mustaþã”, cu obligativitatea constituirii acestor garanþii!
Aºa cum spuneam, Legea „PPP” nu a suferit modificãri importante faþã de varianta iniþialã ºi a fost promulgatã. În acest caz, transparenþa tot are de suferit, deoarece procedura pentru atribuirea proiectelor PPP înlocuieºte licitaþia publicã. Practic, dacã o autoritate publicã – Guvern, Consiliu judeþean sau Primãrie – vrea sã facã un drum, în loc sã organizeze o licitaþie, cum cerea legea pânã acum, poate sã facã un parteneriat public-privat. Diferenþa constã în faptul cã la licitaþie poate participa ºi câºtiga oricine, în timp ce, prin prevederile noii legi, partenerul public va selecta ºi negocia aproape cu ce partener privat doreºte. Este foarte probabil ca acest lucru sã ducã la declanºarea unei proceduri de infringement împotriva României, datoritã nerespectãrii regulilor Uniunii Europene!
În fine, Legea „PPP” aduce ºi alte neclaritãþi, în special în domeniul finanþãrii proiectelor. Astfel, finanþatorii din mediul privat pot constitui garanþii asupra oricãror bunuri ale Companiilor de Proiect, cu excepþia bunurilor publice. Astfel, în cazul în care consiliul judeþean, de exemplu, ar decide sã construiascã o ºosea rapidã în judeþul Alba, utilizând utilajele SC Drumuri ºi Poduri Locale SA, partenerul privat, oricare ar fi el, ar putea constitui garanþii asupra utilajelor DPL. Ce s-ar întâmpla cu acestea, dacã firma privatã implicatã în proiect va da faliment? Pierdem utilajele? De aceea, alocarea riscurilor trebuie sã fie reanalizatã, þinând cont atât de activele Companiei de Proiect cât ºi de principiile rãspunderii limitate ºi nelimitate.
Pe aceste considerente, PNL Alba crede cã prea multe aspecte nu sunt nicicum prevãzute de Legea „PPP”, fapt ce poate duce la interpretãri rãuvoitoare, sau în susþinerea unor interese de partid. În acest caz, aceastã lege, foarte importantã pentru derularea procesului de dezvoltare localã ºi naþionalã, nu devine decât un instrument politic în mâna celor ce vor sã câºtige alegerile cu orice preþ. Inclusiv cu preþul rãmânerii în urmã a României, faþã de toate þãrile europene!
Simion CREÞU,
vicepreºedinte PNL Alba

USR - Alegeri parlamentare 2020
PMP - Alegeri parlamentare 2020

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

2 Comentarii

Ghita Piata 29 octombrie 2010 at 9:41

Desigur ca legile date de PNL cand au fost la putere, au fost „numai in interesul comunitatii”,si amintesc legea electorala cand Eutanasiu a ajuns deputat fiind pe locul 2 in voturi, la redistribuire locala. De fapt si Tariceanu, grecul cu 4 soacre, a ajuns deputat la redistribuire nationala. Halal sleata de derbedei!

marco polo 29 octombrie 2010 at 10:15

ghita, ghita, nu te dezminti… tot prostalau ai ramas

Comentariile sunt oprite