”Monstrul” pârtiilor din România, pe traseul Vf. Cârpa – Valea Pârva, ar putea fi în județul Alba

”Monstrul” pârtiilor din România, pe traseul Vf. Cârpa – Valea Pârva, ar putea fi în județul Alba

Prof. Ioan Bele, expert în dezvoltare al Uniunii Europene, spune că a descoperit un potențial uriaș pentru sporturile de iarnă, la Cugir. ”Vârful Cârpa are, numai în hotarul Cugirului, un abrupt de vreo 500 de metri cu o pantă de 30%.

Am vorbit cu dl. Cuteanu, fostul cantonier din Cârpa, care mi-a spus că doar într-un singur an zăpada a fost sub 50 cm, în restul anilor a fost zăpadă de peste o jumătate de metru. Zăpada se menține până în aprilie – mai.

Accesul se poate face și pe Valea Sebeșului, și pe valea Cugirului. La altitudinea de 1400-1500 de metri este un platou care poate fi sistematizat pentru ridicarea de cabane și pensiuni, vreo 300 de hectare cu pantă de sub 20%. Domeniul schiabil Șureanu este format din trei unități mari: cel actual, pentru începători (Aușelul și Curmătura Șureanului cu Poarta Raiului), al doilea, mai tare decât primul, Vârful Pătru – Prigoana, încă neamenajat și al treilea, de la Vârful Cârpa – Luncile Cârpei – Boșorogu.

Ar fi cea mai lungă pârtie din România, de 5200 de metri, cu cea mai mare diferență de nivel dintre toate pârtiile din România, 820 de metri, ca o pârtie olimpică. Cele trei trebuie interconectate. Am continuat lucrul la proiectul Cârpa şi am descoperit lucruri noi.

În Poiana Braşov, Pârtia Lupului pleacă de la 1800 m (Vf. Postăvarul) şi se termină la 1035 m în Poiana Braşov. La Cugir se pleacă de la 2010 m de sub Vf. Cârpa şi se temină la 1245 în Valea Pârva. Va fi Monstrul pârtiilor din România cu 810 m diferenţa de nivel și cu o pantă medie de 17%.

În primul rând este necesar să fie introdus proiectul în Planul de Amenajare al Teritoriului Județului Alba, în Strategia de Dezvoltare a Județului Alba și Primăria Cugir să-l introducă în Strategia de dezvoltare a Orașului Cugir și în Planul de Amenajare a Teritoriului Orașului Cugir.

Sunt documente fără de care nu se primesc finanțări pentru infrastructură și nu se aprobă schimburile de teren cu Romsilva”, a explicat prof. Ioan Bele pentru Ziarul Unirea.

foto: arhivă

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---