Mircea Trifu: „Mi-e lehamite de voi, măi tovarăşi de dreapta!”

După alegerile prezidenţiale din anii 2000, 2004 şi 2009, când am fost convins să votez răul cel mai mic, anul acesta mi-e lehamite… justificată, după atâta circ şi judecând după faptul că între candidaţi, după alegeri, se va instala, ca şi în ceilalţi ani, legea tăcerii şi a compromisurilor nedemne şi toţi vor uita ceea ce au promis şi pentru ce „s-au zbătut” de la ’48 (paşopt) încoace.

Voi merge la vot şi voi scrie pe buletin: „Regele şi patria/Jos republica!”. Răul cel mai mic este doar o iluzie, o stupizenie, pe care am înghiţit-o şi eu când eram la anumite vârste, când tot ce zbura se mânca! Răul cel mic este echivalentul unui întuneric care nu e chiar întuneric! Absurd, absurd, absurd! Ba chiar cred că voi avea o satisfacţie anul acesta, să iese „răul cel mare”, poate aşa se curăţă cât mai mult posibil scena politică de uscături, după ce toţi figuranţii politici vor ieşi bine jumuliţi din acest circ interminabil. Fiind un om care toată viaţa am crezut în valorile de centru dreapta ale liberalismului, o lehamite mare mă încearcă mai ales faţă de cei ce au pus mâna pe idealurile noastre, pe nemernicii care prin metode specifice au ajuns liderii partidelor istorice – PNL, PNŢ – şi astăzi, cu un tupeu ordinar şi fără scrupule, încearcă să ne păcălească, cum că ar fi cei ce vor pune în practică viziunea seniorului Corneliu Coposu sau a marelui Brătianu. Nu poţi decât să rămâi uluit în faţa şirului de manipulări şi diversiuni făcute de aceleaşi persoane, care după ce şi-au schimbat peste noapte doctrina din socialişti în oameni de dreapta şi s-au căţărat pe povestea cu anti-PSD, ne dau lecţii de democraţie şi capitalism. Cine sunt oare personajele care se ascund în spatele paltonului mult prea lentului  Iohannis Klaus? Cine sunt cei ce ne vorbesc astăzi de securiştii comunişti şi lupta împotriva comunismului? Păi, hai să vedem. Prin fuziunea Partidului Naţional Român, înfiinţat, culmea, tocmai de Virgil Măgureanu, şeful serviciilor din acea vreme, sfidând idealurile lui Iuliu Maniu, cu Partidul Democrat al lui Băsescu, gaşca hăhăielilor s-a instalat în sediile pe care acesta le-a pus la dispoziţie, cu toată infrastructura din „dotare”… şi s-a apucat de treaba pe care o ştia cel mai bine. Disimularea, minciuna şi diversiunea! Este de-a dreptul dizgraţios să vezi personaje ca Blaga sau Monica Macovei, care prin comportament şi spiritul de ură promovat, continuă bolşevismul, nu comunismul, manipulând şi minţind cum că ar fi personajele pozitive ale tabloului politic din aceste vremuri. I-aş întreba pe aceşti tovarăşi de dreapta ce s-ar întâmpla dacă o perioadă România ar fi condusă de social-democraţi, cu un prim-ministru fondator al liberalismului în România, după revoluţie, Călin Popescu Tăriceanu? Care e realul pericol, ce-o să ne facă ”ciuma roşie”, cum o numesc ei? O să devenim o societate prosperă economic şi fără şomaj, aşa cum a devenit Sebeşul, care este condus de peste 15 ani de social-democraţi? Comunele noastre o să arate ca şi cele europene, modernizate şi cu o infrastructură la fel ca la oraş, aşa cum este cazul Ciugudului, comună condusă de peste 14 ani de un gospodar social-democrat?

Eu sunt convins că acestor oameni care se ascund după Iohannis nu le pasă deloc de dreptul la vot al celor din diaspora şi că n-au nici cel mai mic sentiment patriotic ori gânduri de bine faţă de electoratul de drepta! Ceea ce-i mână astăzi în luptă este disperarea că se apropie ziua când îşi vor pierde privilegiile oferite de sistemul bolnav, construit împreună cu liderul lor, pe care-l au în suflet, Traian Băsescu! Şi eu tare aş vrea să văd ziua asta!

Mircea TRIFU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---