Petre Daea le cere legumicultorilor să lupte cu seceta: „Planta nu poate trăi fără apă”

Ministrul propus de PSD la Agricultură, Petre Daea, le-a cerut legumicultorilor să folosească toată apa de care dispun pentru a-și uda culturile, în contradicție cu Apele Române care au spus că nu recomandă în acestă perioadă de secetă udatul grădinilor.

Întrebat miercuri, după ședința PSD în care a fost votat pentru portofoliul Agriculturii, dacă le cere și el agriculturilor să nu ude grădinile, Petre Daea a răspuns: „Eu asta nu fac. Planta nu poate trai fara apa. Nu-si permite niciun legumicultor sa planteze o leguma undeva fara sa aiba sursa de apa. Cu hrana nu-i de joaca, hrana trebuie asigurata. Le transmit fermierilor sa isi foloseasca resursele de care beneficiaza in zona respectiva”.

Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) a avertizat marţi că, în această perioadă, este nevoie ca rezervele de apă să fie folosite raţional pentru toate folosinţele, precizând, totodată, că nu recomandă udatul grădinilor şi umplerea unor bazine sau piscine.

„Este extrem de important ca populaţia să înţeleagă faptul că sistemele de alimentare cu apă potabilă au fost dimensionate fără folosinţă de irigaţii şi nu recomandăm în această perioadă udatul grădinilor şi umplerea unor bazine/piscine”, au susţinut reprezentanţii ANAR.

Rezultate finale ADMITERE Licee Militare 2022: Candidații admiși în Alba Iulia și în țară

În perioada 4-11 iulie 2022, candidații și părinții lor pot completa fișele pentru admiterea la liceu 2022, potrivit calendarului publicat de Ministerul Educației.

Primul pas în alegerea opțiunilor este identificarea filierei, a profilului și, în cele din urmă, a specializării dorite. Înscrierea în clasa a IX-a, în liceele de stat, se face fără examen, pe baza mediei de admitere.

CLICK PENTRU: REZULTATE finale admitere Colegiu Militar – 6 iulie 2022

Elevii vor fi repartizați computerizat pe 14 iulie 2022.

În Broșura de Admitere 2022, editată de Inspectoratul Școlar Județean Iași, elevilor le este prezentat liceul cu toate filierele sale, cu explicații despre ce înseamnă fiecare specializare de liceu și spre ce meserie ar putea merge un elev care urmează o astfel de specializare. Redăm o parte dintre aceste explicații, utile pentru toți elevii, nu doar pentru cei din Iași.

Învățământul liceal din România cuprinde trei mari tipuri de licee, numite filiere, respectiv filiera teoretică, cea tehnologică şi vocațională, fiecare formată din mai multe profiluri care includ o varietate de specializări/categorii de clasă.

În cadrul filierei teoretice sunt două profiluri: real (cu clase de matematică-informatică şi ştiine ale naturii) şi uman (cu clase de filologie şi ştiințe sociale).

Ce spun experimentele făcute pe decedații de Covid: Leziunile cerebrale nu sunt produse de virus, ci de răspunsul imunitar

Potrivit unui studiu bazat pe un număr redus de cazuri şi publicat marţi de cercetători americani, răspunsul imunitar la COVID-19, care afectează vasele de sânge de la nivelului creierului, ar putea fi responsabil pentru simptomele coronavirusului de lungă durată (Long COVID), relatează AFP. Creierul a nouă persoane care au murit la scurt timp după contractarea de COVID-19 a fost studiat pentru acest articol publicat în jurnalul academic „Brain”.

Echipa de cercetători de la National Institutes of Health (NIH) nu a detectat urme de virus în creier ci, dimpotrivă, anticorpi, aflaţi la originea leziunilor pereţilor vaselor de sânge, care provoacă mai ales inflamaţii. Această descoperire ar putea explica unele dintre efectele COVID-ului de lungă durată, precum migrenele, oboseala cronică, pierderea gustului şi a mirosului, problemele de somn sau chiar senzaţia de „ceaţă pe creier”, o stare de oboseală intelectuală. De asemenea, ea ar putea deschide noi căi pentru viitoare tratamente.

„Pacienţii dezvoltă adesea complicaţii neurologice legate de COVID-19, însă procesul fiziopatologic asociat nu este bine înţeles”, a declarat Avindra Nath, autorul principal al studiului, într-un comunicat.

„Am arătat deja în timpul autopsiilor leziunile care afectează vasele de sânge de la nivelul creierului pacienţilor, dar nu am înţeles ce a cauzat acest lucru”, a adăugat el. „Cred că, cu acest articol, avem noi elemente referitoare la acest proces”, a precizat Avindra Nath.

Creierul celor nouă pacienţi, cu vârste cuprinse între 24 şi 73 de ani, a fost comparat cu cel al altor zece pacienţi dintr-un grup de control. Cercetătorii au studiat inflamaţia neuronală şi răspunsul imun. Oamenii de ştiinţă au descoperit că anticorpii produşi ca răspuns la COVID au vizat – din greşeală – celulele care alcătuiesc bariera hemato-encefalică, o structură care înconjoară vasele de sânge din creier şi încearcă să blocheze substanţele străine. Degradarea rezultată poate duce, la rândul său, la scurgeri de proteine, sângerări şi cheaguri de sânge, ceea ce creşte riscul de accident vascular cerebral.

O scurgere poate declanşa, de asemenea, un răspuns imunitar pentru a repara celulele deteriorate, ceea ce provoacă o inflamaţie.

Funcţionarea biologică a acestor părţi afectate ale creierului este astfel perturbată. „Este foarte posibil ca acelaşi răspuns imunitar să afecteze pacienţii cu ‘Long COVID’, ceea ce provoacă leziuni cerebrale”, a declarat cercetătorul Avindra Nath. „Aceste rezultate au, prin urmare, implicaţii terapeutice foarte importante”, a mai spus el. Un tratament împotriva acestor forme de COVID de lungă durată ar putea, de exemplu, să limiteze producţia de anticorpi care provoacă leziuni cerebrale, se arată în studiu.

Sursa: stiripesurse.ro