Ministerul Culturii, solicitat în cadrul dezbaterii interministeriale privind formularea punctului de vedere al Guvernului asupra proiectului legislativ pentru modificarea Legii Minelor 85/2003 prin care se doreşte interzicerea utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în orice etapă a exploatării aurului și argintului sau a procesării și înnobilării reziduurilor, a propus, la începutul acestei luni, susţinerea acestei iniţiative.
Motivele pentru care susținem interzicerea utilizării tehnologiilor de minerit pe bazăde cianuri:
– în România, o mare parte a zăcămintelor auro-argentifere sunt exploatate din epoci trecute, în sistemul de galerii închise, fapt ce a condus la generarea unor situri cu valoare culturală; utilizarea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri implică exploatarea în carieră deschisă și deci distrugerea acestor situri;
– exploatarea în carieră deschisă conduce la mutilarea unor peisaje, fapt contrar angajamentelor României asumate prin ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florenţa prin Legea nr. 451/2002;
– riscurile implicate de utilizarea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri,amplu analizate de Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (ruperea barajului lacului de acumulare, poluarea apei, aerului, solului, afectarea biodiversității etc.) concretizate prin catastrofepetrecute în România și lume pot pune în pericol, ca parte a mediului natural și construit, monumente istorice și zone construite protejate; impactul nu este înregistrat doar în relație cu moștenirea culturală, ci, inevitabil, într-o societate marcată de o astfel de catastrofă, va fi perceput ca o traumă și la nivel cultural.
Constatând afectarea capacității de dezvoltare durabilă a zonelor unde se folosește tehnologia de minerit pe bază de cianuri și existența unor alternative de asigurare a necesarului de aur și argint, aspecte expuse de Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, susținem propunerea făcută, de aplicare a principiului precauției, așa cum a fost formulat în Declarația de la Rio de Janeiro (1992) și Directiva 2003/105/EC (SevesoII) privind riscul de accidente majore implicat de utilizarea tehnologiilor de minerit pebază de cianuri și interzicerea acestei utilizări.
Menționăm totodată că Parlamentul European a adoptat, în data de 5 mai 2010, Rezoluția Parlamentului European referitoare la interzicerea generală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în Uniunea Europeană cu 488 de voturi pentru, 48 împotrivă și 57 de abțineri – fapt ce denotă un sprijin larg din partea familiilor politice europene principale și încurajează alinierea României la acest demers. Avem drept exemple, în susținerea inițiativei, atât Certej 1971, cât și ceea ce BBC descria ca ”cel mai grav dezastru ecologic de la Cernobîl 1986 până în zilele noastre” (http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/642880.stm), anume, tragedia ecologică de la Baia Mare – deversarea a 100.000 de metri cubi de apă contaminată cu cianură în râul Tisa, afectată fiind și Dunărea.
Biroul de presă al Ministerului Culturii
