Mihail David, preşedintele PLUS Alba, despre poluarea cu gunoaie și “teoria geamurilor sparte”

TECHNOVA - Înlocuiește-ți centrala

PLUS (Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate) este un partid politic nou cu oameni care cred în cinste, competență şi meritocraţie. PLUS a adus la un loc oameni care cred într-un proiect ce pare curajos prin simplitatea lui.

Ne dorim o țară în care fiecare dintre noi să aibă o viață de calitate, construită de cetățeni activi și responsabili, care își aduc contribuția la realizarea și menținerea unor comunități puternice. Pentru asta, avem nevoie de un stat responsabil, care asigură cadrul și sprijinul necesar pentru construirea unei Românii prospere, cu loc și identitate bine definite în Uniunea Europeană.

Pro România - Misiunea ieșirii din criză

Pentru a pune în practică această viziune, PLUS pune oamenii în centrul unei societăți dezvoltate durabil, care are la bază crearea de punți între cetățeni și comunități, rural și urban, tineri și vârstnici, cei plecați din țară și cei rămași aici, tradiții și noi tehnologii, trecut și viitor. O societate durabilă, care caută continuu soluții și remediază erorile în sistem pentru un viitor pe care îl creăm împreună.

Faptele, așa cum au fost relatate în presă

La începutul lunii februarie 2020 lacul artificial de la Mihoiești, situat la 5 kilometri în amonte de orașul Câmpeni, a fost transformat în groapă de gunoi. Ploile din Apuseni și topirea zăpezii au format viituri care au antrenat cu ele tone de gunoaie, deşeuri, milioane de peturi, etc., depunându-le în lac. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât lacul de acumulare este sursa de apă potabilă pentru mai bine de zece mii de oameni, din mai multe localităţi situate în aval.

“Primăria Câmpeni, care răspunde de administrarea lacului, spune că localnicii sunt de vină, pentru că aruncă gunoiul pe unde nimeresc. Ioan Călin Andreș, primar Câmpeni: Cei de la baraj vor face o purjare, adică vor lăsa să crească apa în baraj, şi acele gunoaie vor trece peste deversor, vor merge pe albia Arieşului, vor ajunge în Mureş, în Dunăre, în mare şi din mare în ocean. Dănut Hălălai – comisar şef Garda de Mediu Alba: Am dispus conducerii Apelor Române să meargă cu forţe de la Apele Române în aşa fel încât să poată ecologiza această suprafaţă, practic, această mare de deşeuri de plastic”[https://observator.tv/].

Reprezentanții Serviciului de Gospodărire a Apelor din Alba care au fost în zonă spun că nu pot aduna resturile până când gheaţa nu se va topi, dar nu par îngrijoraţi.

Garda de Mediu a anunţat că va face mai multe controale pentru a-i identifica pe cei care aruncă gunoaiele în albia râului Arieş şi îi va amenda, până acum însă nu a fost sancţionat nimeni.
La sfârșitul lunii februarie www.cugirinfo.ro anunța că, de fiecare dată la venirea primăverii, râurile din Cugir devin adevărate focare de infecție. Apele spală malurile pe care sunt depozitate tone de gunoaie și deșeuri: borcane aruncate, cutii de carton, resturi de lemn, saci de toate dimensiunile, PET-uri, cutii de conservă, pungi, haine vechi, resturi de la lucrările de construcţii, etc. Nepăsarea cetățenilor față de protejarea mediului înconjurător îi afectează, până la urmă, pe toți.

„E focar de infecţie pentru toată lumea, nu avem ce le face, ăştia sunt oamenii”, spune revoltat un localnic. Unii cetățeni colectează materialele reciclabile, însă ce nu pot valorifica, aruncă în râu. Cele două râuri – Râul Mare și Râul Mic – au devenit gropi de gunoi. ONG-uri și echipe formate din elevi ai unităților școlare din oraș salubrizează albia și malurile râurilor cel puțin de două ori pe an, dar de fiecare dată trebuie s-o ia de la capăt. Șeful Poliției Locale a declarat că are amplasate camere de supraveghere video, în mai multe puncte ale localității, că vor fi identificați cei care aruncă la întâmplare deșeuri și se vor lua măsuri de sancționare drastică a vinovaților.

Intrebările care apar, firesc, în mintea fiecarui om sunt “De ce procedează românii în acest mod?” și “Numai românii procedează așa?” Răspunsul vine de la teoria “geamurilor sparte” și este următorul: orice societate/comunitate în care apar “geamuri sparte” începe să se degradeze. Mai mult decât atât, românii care au emigrat în societăți/comunități fără “geamuri sparte” se comportă în mod civilizat adică la fel ca și ceilalți membri ai societății/comunității respective, pentru că societatea/comunitatea are forța să-și impună regulile de conviețuire. „Teoria geamurilor sparte” este o ipoteză valabilă pentru a înțelege degradarea societății și lipsa de respect pentru normele de conviețuire socială.

“Teoria geamurilor sparte”

Un psiholog de la Universitatea Stanford, Philip Zimbardo, a realizat în anul 1969 un experiment de psihologie socială, a cărui importanță derivă din cele ce urmează. Zimbardo a lăsat două mașini identice în două zone diferite: prima zonă a fost o stradă din Bronx, un cartier rău famat din New York, iar cealaltă zona a fost Palo Alto, o zona bogată și liniștită din California. În Bronx, după doar zece minute, mașină a început să fie jefuită și după trei zile n-a mai rămas nimic de valoare în ea. In Palo Alto, mașină era intactă dar, când a văzut că după o săptămână nu se întâmplă nimic, psihologul a decis să spargă unul dintre geamuri. Din acest moment, locuitorii din Palo Alto au început să jefuiască mașina, la fel ca și cei din Bronx.

Ce ne spune “teoria geamurilor sparte”: dacă într-o clădire un geam spart nu este înlocuit imediat, în scurt timp alte geamuri vor ajunge să fie distruse. Un geam spart transmite mesajul că nimănui nu-i pasă de acest lucru și că locul acela este abandonat. Această teorie poate fi aplicată în multe domenii ale vieții de zi cu zi:

dacă cineva a făcut un graffiti pe un perete și acesta nu este acoperit rapid, în câteva zile zidul va fi plin de desene.

dacă un arbitru va permite mici încălcări ale regulamentului va avea parte de momente din ce în ce mai tensionate până când “va scăpa meciul din mână”;

“Teoria geamurilor sparte” arată că oamenii tind să se comporte în funcţie de mediul în care se află, fiind o teorie cu aplicaţii diverse în combaterea infracţionalităţii. Această teorie se aplică şi pentru alte zone ale spaţiului public, cum ar fi gunoaiele dintre blocuri, de pe străzi/trotuare, ape, malurile apelor, iarbă și din păduri. Imediat ce gunoaiele încep să se acumuleze, tot mai mulți oameni oamenii încep să le arunce în aceste locuri nepermise fără să le pese. Și acest tip de comportament este unul universal.

”Teoria geamurilor sparte” a fost definitivată de doi sociologi, James Q. Wilson și George L. Kelling, care au arătat că delincvența este urmarea inevitabilă a dezordinii. Dacă se sparge o fereastră și nu o repară nimeni, oamenii care trec pe acolo vor trage concluzia că nimănui nu-i pasă și că nimeni nu este răspunzător. În curând, alte ferestre vor fi sparte, iar sentimentul de anarhie se va transmite de la clădire în stradă, semnalul fiind că orice este permis. Într-un oraș, probleme relativ minore precum graffiti, dezordinea publică și cerșitul agresiv, sunt toate echivalentele unor ferestre sparte, adică invitații la infracțiuni și mai grave. Această teorie spune că delincvența este contagioasă, așa cum contagioasă este, spre exemplu, o tendință a modei.

Ce-i de făcut?

”Teoria geamurilor sparte” a fost confirmată de succesul cu care a fost aplicată de fostul primar al New York-ului Rudolf Giuliani. Acesta a reușit să diminueze rata crimelor din New York de la 26,6 crime la 100.000 de locuitori în 1993 la 3,3 în 2013, adică de aproape 9 ori. Această performanță nu a fost însă realizată prin vânarea criminalilor, ci prin eliminarea delictelor minore și identificarea autorilor acestora. Astfel, la începutul anilor ‘90, 250.000 de oameni călătoreau zilnic, ilegal, cu metroul new-yorkez. Eliminarea acestui delict a condus la identificarea unor infractori cu delicte mult mai grave la activ. Lupta poliției new-yorkeze împotrivă „micilor” ilegalități a continuat prin prinderea și pedepsirea celor care fumau marijuana în public, sau a celor care foloseau graffiti, având ca efect scăderea continuă și spectaculoasă a marii criminalităti. Succesul i-a adus lui Giuliani realegerea în 1997, iar la terminarea ultimului mandat, în cuvântul de rămas bun, a vorbit despre „frumusețea unei idei atât de simple”. Modelul după care a acționat Giuliani a fost preluat de alți primari din oraşe mari ale lumii.

În 1996, George L. Kelling și Catherine M. Coles au dezvoltat ideea în cartea de criminologie și sociologie urbană “Fixing Broken Windows: Restoring Order And Reducing Crime In Our Communities”, arătând că problemele trebuie rezolvate cât sunt încă mărunte, înainte să escaladeze și să ia proporții. Dacă reparăm ferestrele sparte restul clădirii nu va mai fi distrus. Dacă sunt penalizați din start cei care nu respectă regulile de depozitare a gunoiului, deșeurilor, etc., acesta nu se va mai aduna în mormane peste tot. Neglijența, apatia și lipsa de fermitate demonstrează lipsa de grijă față de comunitate; “geamurile” care rămân sparte arată că societatea acceptă dezordinea, fiind un indiciu al vulnerabilității și slăbiciunii, aspecte care invită la infracționalitate. ”Teoria geamurilor sparte” pusă în practică la New York în anii ’90, prin strategia “Zero Toleranță” pentru infracțiunile mărunte a redus criminalitatea în metropola americană pentru că, nemaiexistând situații care să escaladeze, multe situații grave nu au mai apărut. Lucrurile se întâmplă la fel ca în sănătate: micile semne de boală tratate la timp pot preveni un diagnostic foarte grav.

In societatea românească au existat și există multe “geamuri sparte”. Unele dintre ele au condus la catastrofe: avizele ilegale date de un primar au condus la catastrofa de la clubul “Colectiv”, un apel la 112 tratat superficial a condus la crima de la Caracal. Un alt exemplu este prezentat de Ciprian Mihali și ne arată cum a escaladat corupția în spitale și consecințele, potențial criminale, ce decurg de aici. Mărirea salariilor în sistemul medical a avut ca efect creșterea substanțială a șpăgilor pentru angajarea în spitale.

Există circuite ale mitei controlate perfect pe linie de partid, de la județ până la ultimul salariat. De fapt, miza politizării complete a tuturor instituțiilor din teritoriu a fost tocmai perfecționarea circuitelor șpăgii și prelevarea procentelor ce trebuie distribuite, începând de la șeful direct până la șeful de la județ. Există situații în care mita de 15.000 de euro pentru un post se împarte între conducerea județeană, primarul local, managerul spitalului și șeful serviciului de resurse umane, toți din același partid.

Singura șansă de supraviețuire a omului simplu în acest sistem este să fie corupt la rândul lui. Primul efect este că viitorii angajați se îndatorează la bănci pentru a plăti mita de angajare, pentru ca apoi să recupereze cumva suma plătită. Al doilea efect este însă de-a dreptul criminal: se angajează pe orice post oamenii care dau mită și nu cei care sunt calificați; rezultatul este degradarea actului medical la baza lui – oameni de serviciu, brancardieri, infirmieri, asistente – cei care participă la acte medicale ratate și la perpetuarea corupției de jos în sus.

Iar cei care nu se pretează la astfel de acte sau nu mai suportă mizeria din sistemul medical și nedreptățile, n-au altă soluție decât ieșirea din sistem.

In relatările de presă prezentate la începutul articolului, atât Garda de Mediu cât si Poliția locală spun ce întenționează să facă pentru remedierea situației în viitor, recunoscând, implicit, că n-au întreprins nimic pentru ca aruncarea deseurilor în locurile nepermise să nu escaladeze până la proporțiile descrise acolo.

A nu acționa preventiv, a nu combate încălcările legii încă din fașă, înainte ca acestea să escaladeze înseamnă a acționa după principiul “doctor la morgă”. Este un nou exemplu de eșec al unor instituții ale statului român, în misiunea acestora de a-i proteja pe cetățeni, exemplu ce se adaugă la cele prezentate într-un articol anterior.

Avem nevoie de energia ta! Avem nevoie de ideile tale !

Pentru înscrierea în PLUS, te invităm să completezi online adeziunea la www.ro.plus/adeziune. De asemenea, ne poți vizita și la sediul PLUS Alba, în Alba Iulia, pe str. Trandafirilor, nr.16, în fiecare zi de joi, începând cu ora 19.00.

Reconstruim România împreună cu Dacian Cioloș, Vlad Voiculescu și întreaga echipă PLUS.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419