Mic la stat (economic), dar mare la sfat (istoric): judeţul Alba are parte, cel puţin pe hârtie, de două autostrăzi

România are ca prioritate construirea până în anul 2030 a 656 de kilometri de autostrăzi şi 2.226 de kilometri de drumuri expres, potrivit unui document de sinteză al Master Planului General de Transport, furnizat de Ministerul Transporturilor. Master Planul de Transport diferă puternic de planurile pe care guvernul le-a prezentat la finalul anului trecut, care arătau că în România vor fi construiţi până în 2020 alţi circa 2.400 de kilometri de autostrăzi, pe lângă cei 644 de kilometri pe care România îi are în prezent. Costul estimat al autostrăzilor şi drumurilor expres prezentate în Master Plan se ridică la aproape 24 de miliarde de euro. În general, drumurile expres au un cost cu circa 30% mai mic decât autostrăzile şi lasă posibilitatea să fie transformate în autostrăzi în timp, în funcţie de trafic. Ministerul Transporturilor transmite că are la dispoziţie aproximativ 6 miliarde de euro fonduri europene pentru partea de autostrăzi.
Sursele de finanţare de care este nevoie: pe sectorul rutier – 26 miliarde de euro, feroviar – 19 miliarde de euro, naval: 3 miliarde de euro, intermodal – 165-200 de milioane de euro, aerian – 600 de milioane de euro.

Proiectele de autostrăzi prevăzute în Master Plan pentru a fi construite până în 2030 sunt: Sibiu – Braşov (103 kilometri), costuri estimate de 690 de milioane de euro, fără TVA, Ploieşti – Comarnic (49 kilometri, 310 milioane de euro, fără TVA), Craiova – Piteşti (115 kilometri, 870 de milioane de euro, fără TVA), Braşov – Bacău (158 de kilometri, 2,068 miliarde de euro, fără TVA), Gilău – Borş (177 kilometri, 1,534 miliarde de euro, fără TVA), Comarnic – Braşov (54 kilometri, 1,117 miliarde de euro, fără TVA). La capitolul drumuri expres, documentul prevede 16 proiecte: modernizarea centurii de sud a Capitalei, Bacău – Suceava, Suceava – Siret, Buzău – Focşani, Bacău – Focşani – Brăila – Galaţi, Turda – Halmeu, Găeşti – Ploieşti – Buzău – Brăila, Lugoj – Craiova, Bucureşti – Alexandria – Craiova, Sibiu – Piteşti, Suceava – Botoşani, Paşcani – Iaşi – Ungheni, Târgu Mureş – Paşcani, Braşov – Piteşti, Bacău – Piatra Neamţ, Constanţa – Tulcea – Brăila (inclusiv podul de la Brăila).
Cel puţin pe hartă, Alba stă beton (sau asfalt?) la capitolul autostrăzi, fiind unul dintre foarte puţinele judeţe din România traversat nu de una, ci de două megaşosele de acest gen: A1 – Transcarpaţi şi A 10 – Mureş –  Arieş (cunoscută localnicilor ca Sebeş -Turda). Şi dacă stai să analizezi un pic situaţia, judeţul Alba nu este cine ştie ce putere economică regională. Dar poate o să devenim, cu atâta putere de autostradă, că la asta tot jinduim de peste două decenii.  Auto­strada Transcarpaţi A1 e deja aproape funcţională, exceptând tronsonul inoperabil de 22 de kilometri, în zona dealului de la Aciliu, unde cel mai mare viaduct din ţară a fost ameninţat de alunecările de teren şi care are termen nou de inaugurare 1 noiembrie 2014. Şi bineînţeles, avem aici marea durere, tronsonul Sibiu – Piteşti care a fost retrogradat de la autostradă la drum expres.
Autostrada Mureş –  Arieş (A 10) a fost licitată pe bucăţi, cu Loturile 3 şi 4 în execuţie, restul de 1 şi 2 în stadiul de soluţionare de contestaţii. Lucrările ar urma să fie terminate până la finele anului 2015, din fonduri europene (85%) şi de la bugetul de stat (15%). Investiţia pentru construcţia celor 70 de kilometri ai noii autostrăzi a fost estimată la aproximativ 500 de milioane de euro. Însă cei 15% ce trebuie puşi de la bugetul de stat sunt oarecum discutabili acum, în condiţiile în care proiectul rectificării bugetare, adoptat marţi, 30 septembrie, de Guvernul României, prevede tăierea a aproape 4 miliarde de lei de la absorbţia fondurilor externe nerambursabile. Aceasta în condiţiile în care în primele 8 luni ale anului 2014 România a reuşit să avanseze cu numai 5,4 puncte procentuale în absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune, din punctul de vedere al banilor ceruţi de la Bruxelles. Astfel, la data de 31 august 2014, România atingea o rată de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune de 38,8%, în termeni de declaraţii de cheltuieli trimise la Comisia Europeană, în condiţiile în care ţara mai poate atrage banii europeni din perioada de programare 2007-2013 până la sfârşitul anului 2015.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---