Primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, a scris pe Facebook, după ce Viorica Dăncilă a confundat Câmpia Libertății cu Câmpul lui Horea, că ”doamna merită o pauză”, iar în invitația pe care o va trimite de 1 Decembrie, ”din protocol, nu din convingere”, va atașa coordonate GPS, să un se piardă la Blaj.
”Dănchill out! Luați o pauză, doamnă! Ăsta e singurul gând care îmi vine în minte după prestațiile halucinante ale prim-ministrei din ultima săptămână. Când nu te pricepi la nimic, ai măcar umbra de urmă de bun simț să stai <la cutie>. Însă ea insistă să livreze gafă peste gafă, bulă după bulă, zi după zi. Că nu le nimerește pe alea internaționale, mai că am mai putea înțelege, că nu-i diplomat de carieră și, până la urmă, până și diplomatul, pentru ea, nu-i decât o prăjitură, cel mult un tort. Dar când din haosul neuronal se nasc confuzii între Alba Iulia și Blaj, intre 1848 și 1918, doamna merită o pauză. Mare”, a scris, Mircea Hava, duminică, pe pagina sa de Facebook.
Primarul din Alba Iulia a adăugat că în invitația oficială de 1 Decembrie pe care o va trimite premierului vor fi atașate și coordonate GPS pentru Alba Iulia, ”să n-o pierdem la Blaj”.
”Dănciloza pare să fie cea mai recentă afecțiune guvernamentală, iar dăncilul este noua unitate de măsură pentru minusul de cunoștințe generale. În invitația oficială pentru 1 Decembrie, pe care va trebui să i-o trimitem, din protocol, nu din convingere, o să-i rog pe colegi să atașeze coordonate GPS pentru Alba Iulia. Să n-o pierdem pe la Blaj. E momentul pentru un concediu plăcut pe plajă, la Sinaia! P.S. Alba Iulia se scrie fără cratimă!”, a mai scris Hava.
Premierul Viorica Dăncilă a făcut o confuzie în mesajul transmis, duminică, de Ziua Imnului, vorbind despre „cei care la 1 decembrie 1918 s-au adunat pe Câmpia Libertăţii de la Alba-Iulia”. Câmpia Libertăţii se află la Blaj, nu în Alba Iulia, iar adunările naţionale de aici au avut loc în 1848.
“Marcăm astăzi Ziua Imnului Naţional al României, sărbătoare cu o încărcătură aparte în Anul Centenar al Marii Uniri. „Deşteaptă-te, române!” le-a insuflat curaj românilor în multe momente ale istoriei moderne. I-a mobilizat si pe cei care la 1 decembrie 1918 s-au adunat pe Câmpia Libertăţii de la Alba-Iulia, acordurile sale exprimând atunci bucuria voinţei împlinite a românilor de unitate. Astăzi, ”Deşteaptă-te, române!” este imnul nostru naţional şi ne emoţionează ori de câte ori îl auzim ca o încununare a succeselor compatrioţilor noştri”, se arată în mesajul Vioricăi Dăncilă, de Ziua Imnului.
Puțin mai târziu, mesajul transmis de premier cu această ocazie a fost modificat, fiind scoasă din el ”Câmpia Libertății”.
5 Comentarii
A scris duminica bolovanilor
Sa incurci numele unui premier cu care abea ai stat de vorba, sa incurci modul in care se afiseaza steagul unei tari, inseamna sa ai sfetnici tampiti, dar sa nu ai habar de geografia propriei tari pe care cica o conduci, incurcind campiile istorice pe care s-au scris evenimente memorabile, ce poate fi ? DEMISIA AR FI PREA PUTIN !!!! Poate ar fi bine ca doamnele sa-si vada de bucatarie.
Ortografia „cuvintelor compuse” pune destul de multe probleme celor care nu apelează, pentru informare, la dicţionarele de specialitate. Cele mai semnificative „surprize” ni le oferă, ca frecvenţă, substantivele comune, dar nici cele proprii nu sunt scutite de inconsecvenţe, mai ales când au termenii izolaţi prin cratimă şi desemnează nume geografice şi teritorial-administrative, aşa cum se observă din urmǎtoarele exemple: „Elevii Liceului «Ştirbei Vodǎ», prin Internet, comunică în limba engleză cu elevi din alte ţǎri” (corect: „…«Ştirbei-Vodǎ»…”); „Oraşul Lehliu Gară are…” (corect: „Lehliu-Garǎ”); „Între piesele teatrului nescris din satul (…), Judeţul Bistriţa Nǎsǎud,…” (corect: „(…), Bistriţa-Nǎsǎud, …”); „La Lehliu Sat va fi un meci la care…” (corect: „La Lehliu-Sat…”); „La Turneul Mǎrţişorului au fost prezenţi boxeri din (…) Târgu Mureş” (corect: „….Târgu-Mureş”); „Excursia din Poiana Braşov a fost minunată.” (corect: „…Poiana-Braşov…”). În consecinţă, când se scriu cu cratimă (liniuţǎ de unire) aceste nume proprii? Atunci când sun compuse din:
a) două nume topice: Cluj-Napoca, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Alba-Iulia, Popeşti-Leordeni, Negreşti-Oaş, etc.;
b) un nume topic şi unul generic: Broşteni-Deal, Cândeşti-Vale, Cernavodă-Pod, Sângeorz-Băi, Bicaz-Chei, Lehliu-Gară, Lehliu-Sat, Călăraşi-Nord, Slobozia-Sud, etc.;
c) un cuvânt generic, denumind altǎ realitate decât compusul, şi un nume topic: Piatra-Olt, Ocna-Mureş, Poiana-Braşov, Târgu-Neamţ, Turnu-Mǎgurele, Râmnicu-Vâlcea, Miercurea-Ciuc, etc.;
d) un nume topic şi altul denumind originea, ocupaţia: Munteni-Buzǎu, Mâneciu-Pǎmânteni, Oeştii-Ungureni, etc.;
e) un nume de personaj istoric sau literar şi altul care indicǎ titlul, rangul, funcţia: Ştefan-Vodǎ, Mircea-Vodǎ, Dragoş-Vodǎ, Cuza-Vodǎ, Negru-Vodǎ, etc.
Gramatica limbii române este la fel de praf precum clasa politică românească. Întreb și eu ca un simplu cetățean dezorientat în hățișul limbii române, cum se scrie corect: Alba Iulia sau Alba-Iulia?
Răspunsul îl găsiți în DOOM2.
Nu-ti face griji, e doar ,,o problemuta”.Eu prefer un om simplu,cu bune intentii pentru Romania ,in schimbul unui savant politician care-si vinde tara pe doi banuti.(pe care -i baga in buzunarul propriu)
Comentariile sunt oprite