Aproximativ 70% din tinerii români și-au pierdut încrederea în Guvern, Parlament și Președinție. Datele Eurostat

Din an în an, România merge din rău în mai rău, din punct de vedere economic, al datelor demografice și încrederea cetățenilor într-o însănătoșire a statului, pe toate planurile, arată datele Eurostat.

Exodul românilor în străinătate continuă, într-un ritm accelerat. Cei aflați în exil economic nu mai revin în țară decât pentru a-și vizita rudele. Între timp, guvernul nu creează stabilitatea economică necesară pentru a-i face pe cetățeni să revină în țara natală, iar pentru meseriile cel mai slab plătite sunt aduși muncitori cele mai sărace state asiatice.

Datele privind declinul României, înregistrate de Comisia Europeană – Eurostat și Institutul Național de Statistică (INS) au fost evidențiate în Barometrul Tinerilor din România 2022, o cercetare sociologică ce arată că peste 60% dintre tineri cred că țara lor merge într-o direcție greșită. Implicit, încrederea lor în instituții fundamentale ale statului, precum Parlament, Guvern și Administrația Prezidențială este la pământ.â

România, o țară cu un viitor sumbru, potrivit estimărilor noii generații

Potrivit aceluiași document, în ultimii zece ani, numărul tinerilor care părăsesc definitiv România s-a dublat.

Conform datelor Comisiei Europene, la 1 ianuarie 2021, în România trăiau 3.039.883 de tineri cu vârste între 15 și 29 de ani, adică aproape 16% din totalul populației țării. Deși se află printre primele locuri în UE la numărul de tineri în cifre absolute, ca procent din totalul populației, România se află sub media UE27 (16,3%).

O explicație ar fi scăderea masivă a populației tinere din România. Aproximativ 1,2 milioane de persoane cu vârste între 15-29 de ani au emigrat doar în ultimul deceniu. O altă explicație ar fi sporul natural, care s-a prăbușit în aceeași perioadă. Acesta a atins un minim istoric în perioada pandemiei de COVID-19. Spre exemplu, în 2020 și 2021, sporul natural a fost de -96.802, respectiv -154.175, comparativ cu perioada 2011-2019, cu un maxim de -35.534 (2013) și un minim de -56.791 (2015).

Neîncredere masivă din partea cetățenilor în instituțiile fundamentale din statul român

64% dintre tinerii 18-29 de ani consideră că România merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 35% apreciază direcția ca fiind una bună.

Conform Barometrului, 63% dintre tinerii români 18-29 de ani declară că nu au deloc sau aproape deloc încredere în Guvern.

Relevant este totuși faptul că procentul celor 18-24 de ani care declară că nu au încredere deloc sau aproape deloc în Guvern este de 57%, în timp ce la grupa de vârstă 25-29 de ani se înregistrează un procent de 72%. Astfel, observăm că pe măsură ce înaintează în vârstă tinerii români încep să își piardă din ce în ce mai mult încrederea în mediul politic.

Populația activă din România nu are încredere în președinte

De asemenea, 65% dintre tinerii intervievați nu au încredere în Parlament. Mai precis, segmentul 25-29 de ani dezaprobă într-o proporție de 75% legislativul, iar segmentul 18-24 de ani se poziționează cu 57% neîncredere față de Parlament.

Administrația Prezidențială înregistrează o rată de neîncredere de 59%.

Europarlamentarul Mircea Hava: Vremea sloganurilor, a cuvintelor întortocheate a trecut

Suntem în fața unui test pe care nu-l putem rata, un test care va da măsura unității și determinării Europei. Acțiunile și hotărârile noastre de azi implică soarta Europei de mâine, viețile a sute de milioane de oameni care vor să-și recâștige normalitatea, cu bucurii simple, sătui de haos și incertitudini.

Există atâta știință, documentare și dovezi care ne arată că suntem în fața unei mari crize ce poate inunda un continent puternic într-o mare de slăbiciuni. Dar prea puțină decizie și acțiune, lucru care lasă loc agresivității naționaliste și iraționalului. Nu există remedii spontane, dar există soluții pe care EPP le susține și pe care statele membre pot conta, împreună și fiecare în parte.

Partidul Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, susține adoptarea rapidă a unor măsuri ferme, care să contracareze efectele inflației, care a afectat toate statele membre, în unele fiind înregistrare și niveluri ce depășesc 20%, măsuri care să atenueze costul ridicat al energiei, precum și măsuri care să atenueze presiunea care, în cea mai mare măsură, se află pe umerii celor cu venituri mici și mijlocii. Structurile de la nivelul UE trebuie să ia măsuri care să producă efecte cât mai rapid și, în același timp, să ofere statelor membre spațiu și un cadru în care fiecare să decidă asupra unor măsuri care să contracareze efectele acestei crize.

PPE solicită Comisiei Europene să ofere statelor membre posibilitatea de a introduce măsuri fiscale, prin care populația și companiile să beneficieze de scutiri și subvenții în domeniul energetic, probabil cel mai afectat și cu impact din această întreagă criză.

PPE solicită tuturor statelor membre să ia în considerare eventuale reduceri la TVA, în special pentru alimente și produsele de bază, pentru a atenua presiunea resimțită cel mai acut în rândul populației cu venituri mici și medii.

Toate solicitările statelor membre, cu privire la subvenționări și excepții de la aplicarea unor taxe, menite să reducă presiunea economică de pe categoriile vulnerabile trebuie soluționate cu celeritate de către Comisie.

Avem nevoie, la nivelul Parlamentului European, de un grup de lucru interministerial, care să reunească membri ai guvernelor din statele membre, care să dezbată și decidă asupra măsurilor luate de fiecare stat și modul în care aceste măsuri au un impact asupra vecinilor și partenerilor din interiorul UE.

EPP susține propunerea Comisiei de a stabili, temporar, o limită în ce privește veniturile obținute din sectorul energetic, în speță din vânzarea de electricitate. Costurile crizei energetice trebuie suportate de toate părțile implicate, atât de către producători și distribuitori, nu doar de consumatorii finali.

Măsurile fiscale luate la nivelul Uniunii, cât și la nivelul fiecărui stat membru, trebuie să țintească cele mai vulnerabile categorii, persoanele cu venituri mici precum și companiile cele mai expuse la criza energetică, nicidecum să se transforme în niște „bonusuri” pentru cei mai puțin afectați.

PPE susține continuarea și intensificarea măsurilor luate de Banca Centrală Europeană, în special măsura de adaptare a ratei dobânzilor, pentru a păstra stabilitatea monedei EURO, deprecierea față de Dolarul American fiind una care ridică semne de îngrijorare, în condițiile în care combustibilii, la nivel global, sunt tranzacționați în dolari.

Nu în ultimul rând, PPE susține o accelerarea RePowerEU!

Vremea sloganurilor, a cuvintelor întortocheate a trecut. Suntem într-o luptă de care pe care, unde determinarea, a fi ferm și a decide pentru binele oamenilor sunt condiții obligatorii. Mai puțin ca ieri, mai mult decât mâine! Nădăjduiesc că Uniunea Europeană își va onora obligațiile și că iarna care va urma va purta stampila echității, a sprijinului și a eficienței.

Mircea Hava europarlamentar PNL

Membru EPP

Partidele politice, obligate să facă publice finanțările către presă. PROIECT

Parlamentarii USR au depus, joi, un proiect de lege pentru transparentizarea cheltuielilor pe care partidele politice le fac, din banii publici primiţi ca subvenţie, cu presa şi propaganda.

Proiectul USR modifică Legea finanţării activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale (nr. 334/2006) şi Legea audiovizualului (504/2002) pentru a transparentiza modul în care sunt cheltuiţi banii publici, pentru a proteja libertatea presei şi dreptul la informare al cetăţenilor.

În mod concret, iniţiativa legislativă urmăreşte transparentizarea cheltuielilor realizate de formaţiunile politice cu presa sau/şi propaganda, marcarea în consecinţă a programelor realizate cu o contribuţie politică şi definirea acesteia, precum şi limitarea cheltuielilor făcute de partide din banii publici pentru promovarea politică, scrie Agerpres.

Potrivit proiectului, partidele politice vor fi obligate să publice – pe site şi la sedii, într-un loc vizibil – contractele încheiate pentru promovarea în presă şi/sau pentru propagandă, inclusiv eventualele acte adiţionale. De asemenea, sumele primite ca subvenţii de către partide, precum şi toate contractele în baza cărora acestea sunt cheltuite vor fi considerate informaţii de interes public în sensul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, fără a putea fi invocat secretul comercial.

Totodată, contribuţie politică va fi considerată orice contribuţie la finanţarea serviciului media în scopul promovării unui partid, membrilor acestuia sau activităţii lor, iar programele realizate cu astfel de contribuţii vor trebui să fie marcate ca atare, astfel încât să reiasă clar partidul sau politicienii pentru a căror promovare s-au plătit fonduri.

Potrivit aceluiaşi proiect, cheltuielile partidelor pentru propagandă electorală la radio, tv, presă scrisă şi online nu pot depăşi 40% din totalul subvenţiei primite de la stat.

USR ia în considerare, totodată, solicitarea Consiliului Europei privind desecretizarea contractelor prin care fonduri publice sunt transferate de partide către presă, anunţă un comunicat de presă al formaţiunii.

„O presă liberă, obiectivă, care pune întrebări reale şi realizează investigaţii, este un pilon fundamental pentru democraţia din România. În România, partidele politice care dau milioane de euro pe an către presă încearcă să se comporte ca şi cum presa ar fi de licitat: cine dă mai mulţi bani e prezentat mai bine către cetăţeni. Ei bine, USR nu poate accepta ca presa să fie tratată ca un bun de licitat. Aşadar, am depus, astăzi, un proiect legislativ care, odată aplicat, va proteja libertatea presei de care noi toţi avem nevoie”, declară deputata USR Diana Buzoianu, iniţiatoare a proiectului de lege, potrivit comunicatului USR.

USR aminteşte că îşi publică transparent cheltuielile pe adresa: https://transparentasg.usr.ro.