Medicii de familie din rural se confruntă cu dezinformarea și neîncrederea localnicilor în vaccinul anti-COVID. „Este o problemă care ține de ministere și primării”

Responsabilitatea de a le explica localnicilor din comunitățile mici, izolate, din comunele sărace, îmbătrânite ce este vaccinul anti-COVID și de ce trebuie administrat, revine medicilor de familie și ai bisericii și mai puțin pe autoritățile centrale sau pe capacitatea fiecăruia de a căuta informații pe site-urile oficiale. Campaniile de fake news cântăresc greu în decizia oamenilor de acceptare a vaccinului, în tot timpul acesta.

Autoritățile au creat platformavaccinare-covid.gov.ro, unde se găsesc răspunsuri la principalele întrebări legate de vaccin. Guvernul a lansat și patru spoturi provaccinare de jumătate de minut, cu mesajele medicilor Valeriu Gheorghiță, Mihai Craiu, Beatrice Mahler, managerul de la „Marius Nasta”, și Adrian Marinescu, medic la „Matei Balș”.

Puterea exemplului

Însă localnicii vor mai degrabă să vadă un exemplu personal în rândul celor în care au încredere, spun mai mulți medici de familie, și sunt mai puțin interesați de detalii legate de cum funcționează vaccinul sau cum a fost produs. Vor asigurarea că vaccinul îi va proteja.

„Nu prea cer informații, cer o garanție. Mă întreabă pe mine dacă mă vaccinez și spun «dacă vă vaccinați dumneavoastră, mă vaccinez și eu»”, explică Alexandru Benga, medic de familie în comuna Cernătești, județul Buzău.

Are în grijă în jur de 1.800 de pacienți, dar din aceștia, doar doi i-au spus ferm că vor să se vaccineze. Oricât de mult ar încerca să le explice beneficiile, fake news-urile au prea des câștig de cauză, se plânge medicul. „Medic în sat e unul, posturi TV sunt zece. Dezinformarea lor merge mai bine decât informarea mea. E greu, populația e îmbătrânită și e vorba și de nivelul de educație. Când spui «genetic», îi pierzi. Eu încerc să le spun să aibă încredere în noi, în medici, în oamenii din laboratoare”, spune Benga.

Etapa a doua de vaccinare, după 15 ianuarie

Campania de vaccinare anti-COVID în România a început în 27 decembrie, cu prima etapă în care sunt imunizate cadrele medicale. Până miercuri, 6 ianuarie, peste 58.000 de persoane au fost vaccinate împotriva COVID-19, în cele zece zile scurse de la demararea campaniei.

A doua etapă de vaccinare, în care sunt incluși vârstnicii și bolnavii cronici, va începe după 15 ianuarie, iar ultima etapă, pentru populația generală, la începutul lunii aprilie. Oamenii din mediul rural se lasă greu convinși că vaccinarea este în beneficiul lor, mărturisesc o parte dintre medicii de familie.

„Trebuie mesaje clare, nu doar emoționale”

Dr. Dana Popescu este medic de familie în comuna Deleni, dar face parte și din Grupul de Vaccinologie de la nivelul Societății Naționale pentru Medicii de Familie din România (SNMF). Spune că a început elaborarea unei strategii de promovare a vaccinării, dar admite că este un proces complex, pentru că mesajele de dezinformare circulă deja peste tot. Pentru a le oferi încredere oamenilor, a fost de acord ca momentul vaccinării sale să fie filmat și postat pe pagina de Facebook a primăriei.

„Trebuie să construim mesaje cu argumente clare, care să fie adaptate în funcție de nivel de pregătire al fiecărei persoane și al nevoii de informare. Pentru că persoanele cu studii mai multe au nevoie de mai multe explicații, în timp ce persoanele cu un nivel de instruire mai mică au nevoie de suport moral și de curaj.”

Printre cele mai frecvente mituri pe care a fost nevoită să le combată, în cabinetul ei, se numără cel cu modificarea ADN-ului prin noua tehnică de producere a vaccinului și faptul că serul nu e sigur, fiindcă a fost dezvoltat mult prea rapid. „Oameni relativ instruiți mi-au spus că ceva nu e în regulă cu ARN-ul ăsta, nu le era clar unde se duce în organism, dar le-am explicat că nu se atinge de ADN. Apoi, cu timpul scurt în care a fost făcut vaccinul, deși nu e scurt deloc, se muncește de peste 16 ani la tehnologia asta. Eu cred că acesta este viitorul vaccinurilor, inclusiv al tratamentelor oncologice”, a completat medicul.

Un medic crede că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie

„Până nu se întâmplă o nenorocire, nu se conving că trebuie să o prevină”, spune doctorul Dan Ciucu, din comuna Săceni, jud. Teleorman. Dacă pacienții săi îi spun că nu vor să se vaccineze anti-COVID, le explică de ce ar trebui să o facă: beneficiile vaccinului, faptul că doar prin imunizare au fost eradicate alte boli de-a lungul timpului. Mai mult de-atât nu poate face, crede Ciucu.

„Depinde și de gradul de educație al oamenilor, dar foarte mulți sunt pur și simplu încăpățânați, că știu ei mai bine, că au auzit ei, în special tinerii. Ar fi fost bine ca vaccinarea să fie obligatorie.”

Fără răspunsuri exacte

Însă și când oamenii sunt într-adevăr interesați să afle mai multe informații, medicii de familie din comune se lovesc de lipsa unor răspunsuri pe care studiile clinice încă nu le-au oferit: cât de mult timp ne va proteja vaccinul?

„Cel mai greu mi-a fost când m-au întrebat pacienții cât de mult protejează vaccinul anti-COVID, cât oferă imunitate, și informațiile sunt puțin neclare. Cinci-șapte luni, nouă luni, mai mult? Aici e o problemă, pentru că nici informațiile care au ajuns la noi nu sunt chiar exacte”, mărturisește medicul Adrian Petcu. A fost până de curând doctor de familie în comuna Pătulele, jud. Mehedinți, iar acum lucrează la un spital din județ.

„Cei care refuză să facă vaccinul spun că nu au nevoie de el pentru că au o viață sănătoasă. Dar sunt și adulți tineri care vor să se imunizeze tocmai pentru că au trecut prin boală sau au avut pe cineva în familie care a murit de COVID și au văzut ce înseamnă asta.”

Se întreabă dacă vaccinarea va fi o condiție pentru intrarea în alte țări

„Eu le-am spus pacienților mei despre platforma pe care se pot programa pentru vaccinare, atunci când le va veni rândul”, spune Georgiana Drăgan, medic în comuna Gura Șuții, o localitate cu aproximativ 5.000 de locuitori din jud. Dâmbovița. Recunoaște că nu începe niciodată discuția legată de vaccin și oferă detalii despre modul în care funcționează vaccinul doar dacă oamenii îi cer asta. Ce nu înțeleg nici ea, nici pacienții săi este până unde va merge obligativitatea vaccinării: dacă alte țări vor condiționa turiștii să fie imunizați pentru a trece granița. Momentan, niciun stat UE nu a luat o astfel de decizie.

„Eu nu deschid niciodată discuția despre vaccin. Pornesc de la premisa că, dacă pacienții sunt interesați, întreabă singuri.”

„Le-am spus tuturor că trebuie să se vaccineze, puțini pacienți mi-au cerut detalii suplimentare și au întrebat când le vine rândul. Ei știu însă că e ca vaccinul antigripal pe care l-au mai făcut. Noi așteptăm să fim anunțați de DSP despre când și cum va începe vaccinarea pacienților cu risc”, spune un alt medic de familie din comuna Zăpodeni, jud. Vaslui. Gabriel Bahrim are pe listă în jur de 1.600 de pacienți dintr-o comună de 3.500 de locuitori.

Există și comune care așteaptă cu nerăbdare vaccinul

Dr. Florin Moldovan, medicul de familie din comuna Bivolari, județul Iași, care a gestionat un focar de la un centru cu 40 de bătrâni infectați, fără să piardă niciun pacient, se arată optimist. „Sunt mulți care au înțeles necesitatea vaccinului și că e singura metodă sigură de protecție.

Ne tot întreabă când este perioada în care le vine rândul, iar noi așteptăm să se deruleze acest program. Teama majorității e legată de reacțiile adverse pe care ar putea să le dea acest vaccin. Nu de cele imediate, ci de cele la o distanță mai mare din timp”, a explicat dr. Florin Moldovan. Într-o comună cu 4.000 de oameni, medicul spune că e absolut firesc ca oamenii să aibă întrebări, mai ales când campaniile de dezinformare „le inoculează tot felul de idei”.

Ce pot face autoritățile locale acolo unde nu sunt medici

Din 2017, numărul cabinetelor de medicină de familie din România a scăzut considerabil, ajungând în 2019 la mai puțin de 9.500, potrivitInstitutului Național de Statistică.

Peste 400 de localități din România nu au deloc medici de familie, iar alte peste 1.000 au medici insuficienți, arată o statistică din 2019 a Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie.

Ce se întâmplă în astfel de sate și comune în care nu există nici măcar un medic de familie și cine comunică cu oamenii?

„Este o problemă care ține de ministere și primării”, spune Sandra Alexiu, președinta Asociației Medicilor de Familie din București-Ilfov.

Ea însăși medic de familie în comuna Jilava, jud. Ilfov, Alexiu spune că e suficient ca o singură localitate să aibă centru de vaccinare anti-COVID, fix sau mobil, iar acolo să fie transportați oamenii cu mașini puse la dispoziție poate chiar de Consiliile Locale.

„Asistența socială de la primărie se poate ocupa de informare din ușă în ușă, poliția locală la fel, că tot merge să-i verifice pe cei carantinați; primăria se poate ocupa de transportul oamenilor cu autocarul la centrul de vaccinare, poate trimite angajați cu megafonul prin sat, să vorbească cu localnicii. Deci soluții sunt, dacă vrei să le vezi”, spune Alexiu.

Sursă: libertatea.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---