Rămâi conectat

Actualitate

Măsurile de „luptă” împotriva COVID-19 își arată efectele. Explicații ale consilierului lui Klaus Iohannis privind creșterea inflației

Publicat

în

Măsurile de „luptă” împotriva COVID-19 își arată efectele. Explicații ale consilierului lui Klaus Iohannis privind creșterea inflației

Cosmin Marinescu, consilier prezidențial, a afirmat în cadrul unei postări pe blogul personal, faptul că măsurile de salvare economică din anii pandemiei „aduc acum nota de plată” și „inflaţia actuală este unul din costurile economice ale măsurilor de luptă împotriva crizei-corona”.

„În funcţie de amploarea impactului regresiv al războiului asupra economiei, nu este exclusă, cel puţin în plan european, o combinaţie între inflaţie şi încetinirea creşterii economice, fără ca de aici să rezulte neapărat perspectiva deja vehiculată a stagnării economice, adică stagflaţia”, arată el.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Odată cu declanşarea războiului, prin invadarea Ucrainei de către armata rusă în dimineaţa zilei de 24 februarie, toate estimările economice s-au mutat brusc în registrul incertitudinilor, devenit imediat dominant pe majoritatea pieţelor. De aici şi creşterea mai rapidă a preţurilor, în ultimele săptămâni, pentru numeroase produse cu efect multiplicator în structura preţurilor, cum ar fi gazele naturale, energia electrică, petrolul, carburanţii, dar şi unele metale, cum ar fi aluminiul sau cuprul”, a scris Marinescu.

Potrivit acestuia, cotaţiile internaţionale ale acestor produse au reacţionat imediat în raport de spectrul ameninţărilor de securitate, înainte de a se discuta sau de a fi activate diverse pachete de restricţii economice împotriva Federaţiei Ruse. Pe măsură ce restricţiile vor deveni efective, preţurile vor continua să crească pe termen scurt, date fiind dificultăţile de substituire rapidă în planul ofertei.

Marinescu a adăugat că pieţele financiare au reacţionat semnificativ în urma războiului declanşat de către Federaţia Rusă în Ucraina, iar în primele zile de după declanşarea conflictului armat, cotaţiile au înregistrat creşteri rapide pe piaţa produselor energetice, însă, în cea de-a treia săptămână, se observă o revenire treptată a preţurilor către nivelurile anterioare.

„Este însă deosebit de important să înţelegem că nu orice creştere a preţurilor înseamnă inflaţie şi trebuie trecută în contul acesteia. Inflaţia este definită prin creşterea continuă şi de durată a marii majorităţi a preţurilor din economie. De aici trebuie să pornim în înţelegerea reperelor cauzale ale inflaţiei. Inflaţia este un fenomen economic, cu propria sa consistenţă metodo-logică, şi care nu poate fi asimilată coerent evoluţiilor extra-economice, pentru a pretinde că „vinovăţia” aparţine unor fenomene naturale precum încălzirea globală sau tornadele, sau unor tragedii umanitare precum pandemia sau războiul”, a explicat el.

Potrivit consilierului prezidenţial, începând din ianuarie 2021, inflaţia a urmat un trend crescător pe plan global, ea fiind semnificativ mai ridicată în SUA şi UE, comparativ cu China şi Japonia. În statele europene, inflaţia a urmat un trend puternic crescător în 2021, dar cu valori mai ridicate în Centrul şi Estul Europei, în ţări precum România, Polonia sau Ungaria, comparativ cu statele din zona Euro.

El a arătat că, în lupta cu pandemia de COVID-19, statele au recurs, pe bună dreptate, la „whatever it takes” („orice ar fi necesar” – n.r.) din punct de vedere bugetar. Astfel, eforturile bugetare necesare luptei împotriva pandemiei şi injecţiile de lichiditate pentru susţinerea economiei au reactivat, previzibil, spirala deficite bugetare – datorie publică.

„Efectele economice ale pandemiei se reflectă fidel în dinamica datoriilor publice. Estimările pentru anul 2022 arată creşteri semnificative ale ponderii în PIB a datoriei publice, pentru majoritatea statelor UE, comparativ cu anul 2019. De exemplu, în raport cu media UE, pentru China, Marea Britanie şi SUA sunt estimate creşteri mai puternice ale datoriei publice ca pondere în PIB”, a susţinut el.

În cazul României, a afirmat Marinescu, ponderea în PIB a datoriei publice este estimată în 2022 cu circa 17 puncte procentuale peste nivelul din 2019, creştere superioară mediei europene. Această dinamică accentuată a datoriei publice se datorează faptului că România a intrat în pandemie cu o situaţie bugetară fragilă, trăgând după sine povara pro-ciclică a celor mai mari deficite din UE în anii de dinaintea crizei.

„Creşterea puternică a datoriilor publice în ultimii ani ne arată că de-abia de acum înainte vom plăti costurile economice ale pandemiei, prin eforturile de reducere a deficitelor bugetare şi sub forma dobânzilor înalte şi a inflaţiei în creştere. Măsurile de salvare economică din anii pandemiei aduc acum şi nota de plată. În acest sens, putem spune că inflaţia actuală este unul din costurile economice ale măsurilor de luptă împotriva crizei-corona”, a arătat el.

Potrivit acestuia, autorităţile monetare au apelat, pe fondul pandemiei, la acelaşi „whatever it takes” în planul deciziilor de politică monetară.

„(…) În context, se impune totuşi un disclaimer contemporan: deşi istoria ne ajută să desluşim natura inflaţiei, care ţine de creşterea cantităţii de bani din economie, istoria recentă a crizei pandemice plasează evoluţiile monetare şi în lumina necesităţii. În absenţa unei adecvări monetare la condiţiile de criză, probabil că multe sectoare s-ar fi confruntat astăzi cu spectrul insolvenţei şi al falimentului”, a adăugat consilierul prezidenţial.

Potrivit acestuia, „încă din 2021, odată ce inflaţia devenise deja principala provocare economică, unele bănci centrale au semnalizat schimbarea de direcţie şi întărirea politicii monetare, prin creşterea progresivă a ratelor dobânzii. Astfel, „politica banilor scumpi” şi, pe această bază, temperarea masei monetare deveneau obligatorii în balanţa soluţiilor anti-inflaţioniste”.

„Din ambele direcţii de politică economică, atât cea monetară cât şi cea fiscal-bugetară, trebuie să se exercite presiune asupra inflaţiei, astfel încât aceasta să revină la cote „rezonabile”, în linie cu obiectivele băncilor centrale de a „ţinti” inflaţia în jurul a 2% pe termen mediu şi lung. Fireşte că acest proces nu se petrece peste noapte, iar costurile economice şi sociale nu pot fi complet evitate, ci doar diminuate, pe cât posibil”, a susţinut Marinescu.

El a precizat că acest parcurs al politicilor economice a fost deja alterat, în ultimele săptămâni, de războiul din Ucraina.

„Creşterea necesară a cheltuielilor pentru apărare, imperativele umanitare de la graniţele Ucrainei, spectrul de contagiune a efectelor negative ale sancţiunilor economice, perpetuarea crizei energetice, toate acestea fac şi mai dificilă sarcina politicilor anti-inflaţioniste. Din păcate, istoria ne arată că dintotdeauna războaiele au mers mână în mână cu inflaţia.

În funcţie de amploarea impactului regresiv al războiului asupra economiei, nu este exclusă, cel puţin în plan european, o combinaţie între inflaţie şi încetinirea creşterii economice, fără ca de aici să rezulte neapărat perspectiva deja vehiculată a stagnării economice, adică stagflaţia. Însă, nu trebuie să uităm că economia are nevoie de pace”, a completat el.

El a subliniat că, în contextul actual, date fiind riscurile macroeconomice existente, „responsabilitatea şi prudenţa trebuie să fie cuvintele de ordine în deciziile de politică economică, pentru a fi evitate măsurile speculative, iar economia şi finanţele publice să nu devieze de la obiectivul esenţial al consolidării şi al echilibrului”.

„Post-Scriptum: În lupta cu inflaţia, pe lângă dozajul optim de politică economică, este deosebit de important ca traiectoria comportamentului de consum să nu fie perturbată nefiresc sub imperiul panicii şi al ştirilor false, care îşi găsesc teren fertil în vremuri de criză. Recentele exemple ale cozilor la carburanţi şi ulei alimentar au arătat cât de uşor prinde contur consumul emoţional, pe fondul ştirilor de criză, rostogolite panicard. Iar în privinţa preţurilor, trebuie să ţinem cont de un adevăr economic elementar: dacă ne tot gândim că preţurile vor creşte mai mult, atunci vom alimenta cererea, iar preţurile vor creşte cu siguranţă mai repede”, a conchis el.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Coșmarul unei tinere din Alba: Credea că va lucra la o fabrică de ciocolată din Anglia, dar a fost forţată să se prostitueze de un „loverboy”

Publicat

în

Coșmarul unei tinere din Alba: Credea că va lucra la o fabrică de ciocolată din Anglia, dar a fost forţată să se prostitueze de un „loverboy”

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat săptămâna trecută hotărârea definitivă într-un dosar e trafic de persoane şi proxenetism în care au fost judecate trei persoane din Alba, o femeie şi doi bărbaţi.

Procurorii DIICOT Alba Iulia au reţinut în rechizitoriu faptul că Mirela M., Bogdan M. şi Sebastian Z. au fost implicaţi în perioada decembrie 2020 – martie 2021, în activităţi specifice de trafic de persoane.

Cei trei au efectuat acte de recrutare, transport şi adăpostire faţă de o tânără care în prezent are aproape 20 de ani, domiciliată în comuna Noşlac, în scopul exploatării acesteia prin obligarea la practicarea prostituţiei. În plus faţă de hotărârea Tribunalului Alba, instanţa de apel a mărit pedeapsa aplicată unui dintre inculpaţi.

Elit - Gustul Desăvârșit

Astfel, Bogdan M. (41 ani) va executa patru ani de închisoare, în loc de 3 ani şi 6 luni. În cazul celorlalţi doi, au fost menţinute pedepsele instanţei de fond: Mirela M. (39 ani) a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu executare, iar Sebastian Z. (30 ani) a primit 3 ani cu suspendare, sub supraveghere, pe un termen de 3 ani. Cei trei, în solidar, trebuie să în plătească tinerei daune morale în valoare de 5.000 de euro.

Recrutarea tinerei s-a făcut de către unul dintre bărbaţi prin metoda „lover boy”, acesta spunându-i fetei că o iubeşte, că se va căsători cu ea, cerându-i să meargă cu el şi familia lui în Anglia, cu promisiunea găsirii unui loc de muncă la o fabrică de ciocolată. Biletul de transport a fost plătit de inculpaţi, rezervarea fiind efectuată telefonic. Cei patru au ajuns în Anglia în 17 ianuarie 2021, la Birmingham. De aici aceştia s-au deplasat până în Wolverhampton, unde exista o locuinţă închiriată.

„Odată ajunsă în Anglia, cei trei inculpaţi i-au spus fetei că va trebui să practice prostituţia în folosul lor, iar în caz contrar o vor scoate afară din casă. De teamă că va rămâne singură în Anglia, fără a cunoaşte limba sau a avea cunoştinţe prin zonă, fără a avea posibilităţi materiale şi având un intelect liminar, persoana vătămată a fost de acord cu acest lucru (conform raportului de expertiză psihologică a văzut acceptarea ca fiind singura soluţie de supravieţuire în acel mediu). I se luau toţi banii obţinuţi din prostituţie. Relaţiile cu clienţii se consumau în principal în casa în care locuia cu inculpaţii”, se mai susţine în ancheta DIICOT Alba Iulia.

În perioada în care s-a aflat în Anglia, tânăra era supravegheată permanent de cei trei. I s-a luat cartela telefonică de România şi i s-a dat o cartelă de Anglia, pe care au salvat doar numerele lor. Cei patru au plecat din Anglia, pentru a reveni în România, în martie 2021. Pe drumul de întoarcere, tânăra a fost avertizată să nu reclame la poliţie ce s-a întâmplat în Anglia, fiind ameninţată cu acte de violenţă. Imediat ce a ajuns acasă, la familia buncii, aceasta a relatat ce i s-a întâmplat în Anglia, fiind sesizată poliţia.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Voucherele sociale pentru persoanele vulnerabile vor ajunge la aceștia prin Poșta Română

Publicat

în

Voucherele sociale pentru persoanele vulnerabile vor ajunge la aceștia prin Poșta Română

Voucherele sociale pe suport electronic vor fi distribuite prin intermediul Poștei Române, pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. De aceste vouchere vor beneficia aproape trei milioane de persoane.

Conform sursei citate, Poşta Română a semnat la sediul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) convenţia pentru distribuirea voucherelor sociale pe suport electronic. Documentul semnat de ministrul de resort, Marcel Ioan Boloş, şi directorul general al operatorului naţional de servicii poştale, Valentin Ştefan, reglementează modul în care cardurile vor fi distribuite beneficiarilor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Distribuirea către destinatari a cardurilor va fi făcută la domiciliile acestora, într-un termen de maximum cinci zile lucrătoare de la primirea acestora din partea emitenţilor autorizaţi, întreaga perioadă de valabilitate a convenţiei fiind de 18 luni de la semnarea documentului.

„Prin semnarea acestei convenţii, Poşta Română subliniază, încă o dată, rolul strategic pe care îl are între instituţiile statului român, realizând legăturile dintre acestea şi cetăţeni. Mă bucură faptul că rămânem la acelaşi nivel de încredere pentru Executivul României, prin desfăşurarea acestui program extraordinar de important pentru segmentul populaţiei care are atâta nevoie de sprijin în această perioadă grea, marcată de criza economică”, a declarat Valentin Ştefan, directorul general al Poştei Române.
3 milioane de români vor primi cardurile cu voucherele sociale

Aproximativ trei milioane de persoane din categorii vulnerabile urmează să primească cardurile emise pentru programul temporar „Sprijin pentru România”, care are alocat un buget de 3,1 miliarde lei, prin bugetul MIPE şi din fonduri europene nerambursabile.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Ioan Boloş, a semnat contractele pentru emiterea cardurilor necesare pentru plata ajutoarelor sociale în valoare de 250 lei, acordate persoanelor defavorizate. Câştigătorii achiziţiei directe realizate de MIPE sunt Edenred, Sodexo şi UpRomania.

Banii, oferiţi în patru tranşe până la sfârşitul acestui an, vor putea fi folosiţi pentru cumpărarea de produse alimentare de bază şi/sau pentru asigurarea de mese calde.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Românii nu vor avea taxe noi anul acesta. Premierul Ciucă: Nu se va schimba sistemul fiscal în 2022

Publicat

în

Românii nu vor avea taxe noi anul acesta. Premierul Ciucă: Nu se va schimba sistemul fiscal în 2022

Premierul Nicolae Ciucă a precizat în cursul zilei de miercuri, 18 mai, faptul că anul acesta nu se va schimba sistemul fiscal și nici nu vom avea taxe noi.

”În discuţiile pe care le-am avut în cadrul coaliţiei, ieri după amiază am stabilut ca la nivelul Ministerului Finanţelor să avem o analiză care ulterior va fi discutată cu reprezentanţii instituţiilor de specialitate, cu mediul de afcaeri şi cu întregul mediu asociativ”, a spus premierul.

El a precizat că vor căuta ca prin măsurile luate să asigure o optimizare a mediului fiscal.

Elit - Gustul Desăvârșit

”Nu cred că în momentul de faţă trebuie să vorbim de taxe noi, de alte măsuri, în condiţiile în care vedem cu toţii care este contextul în care ne desfăşurăm activitatea”, a mai spus premierul, precizând că un anunţ se va face după ce la Ministerul Finanţelor se vor finaliza aceste analize.

”Vreau să fac o clarificare, anul acesta nu va fi modificat sistemul de impozitare, nu vom avea taxe noi, pentru tot ceea ce avem de făcut în continuare, este să găsim acele soluţii pentru optimizarea fiscală”, a spus premierul, arătând că după ce a participat la un eveniment, alături de mediul de afaceri, nu putem discuta despre ”taxe care vin peste noapte şi să impac teze negativ asupra planurilor de bussines”.

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare