Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Luna OCTOMBRIE sau BRUMĂREL: Vremea brumei şi promoroacei, a fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. Se însămânțează câmpurile, se curăță viile, grădinile și livezile

Publicat

în

Luna OCTOMBRIE sau BRUMĂREL: Vremea brumei şi promoroacei, a fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. Se însămânțează câmpurile, se curăță viile, grădinile și livezile

Luna Octombrie este cea de-a zecea lună a anului, numită în popor Brumărel pentru că acum începe să cadă bruma. Bătrânii satului spun că dacă frunzele pomilor îngălbenesc şi cad repede e semn că anul ce vine va fi unul roditor. Tot în octombrie, oamenii îşi pregătesc gospodăriile pentru iarnă.

„Brumărel este denumirea populară a lunii octombrie şi vine de la faptul că acum începe să cadă bruma. În această perioadă încep pregătirile pentru iarnă, ţăranii fiind preocupaţi, în special, de treburile gospodăriei. Este de asemenea perioada propice însămânţărilor de toamnă, curăţatului grădinilor şi livezilor“, scrie Maria Şomlea, etnolog, interpret de muzică populară şi organizator de evenimente, pe blogul său.

Pentru fiecare săptămână a lui octombrie se păstrează în popor o anumită denumire. Cea în care ne aflăm e numită Săptămâna lui Procoavă, după numele sfântului sărbătorit pe 1 octombrie. Se consideră că Procoavă e cel ce are grijă ca pământul lucrat de ţărani să aibă apă suficientă până vine primăvara şi-l acoperă cu omăt, dar şi cel căruia se roagă fetele ca să aibă păr bogat şi să le placă flăcăilor.

Electrica Furnizare Discount
CITEȘTE ȘI: 1 octombrie, zi de sărbătoare: Creștinii prăznuiesc Acoperământul Maicii Domnului

A doua săptămână din lună e „Săptămâna Satului“, în care gândurile şi atenţia ţăranilor se îndreaptă spre gospodărie. A treia săptămână, explică Maria Şomlea, este Săptămâna Lucinului, de la numele zeului protector al lupilor. Ultima săptămâna – Săptămâna Sâmedrului şi este perioada în care creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Dimitrie, „Sâmedru”.

CITEȘTE ȘI: Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir. ,,Nu rupeți florile care au rămas neculese în grădini, daca sunt încă neofilite”

În popor se mai crede că dacă frunzele pomilor se îngălbenesc şi cad repede, anul ce vine va fi roditor, dar şi dacă plouă mutl în octombrie atunci în decembrie va fi vânt puternic, şi dacă e multă brumă şi chiar zăpada în octombrie, atunci în ianuarie va fi timp frumos, ni se explică în cartea „Tradiţii şi obiceiuri româneşti“, scoasă de Revista Flacăra în 2011.

În luna lui Brumărel, avem parte de patru mari sărbătoari religioase: Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), Sfânta Cuvioasă Paraschiva (14 octombrie), Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie) şi Sfântul Dimitrie Basarabov (27 octombrie).

Luna octombrie este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi. Pe 18 octombrie, este Lucinul (Sfântul Apostol și Evanghelist Luca), iar pe 25 octombrie sunt Moșii de Toamnă (Ajunul lui Sâmedru).

Sunt multe superstiţii legate de această lună, cele mai multe legate de prevestirea timpului, astfel: dacă în octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna ianuarie va fi blândă şi cu temperaturi mai mari decât cele normale. Dacă bubuie în octombrie, sunt semne de iarnă uşoară. Cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor.

Există şi alte superstiţii şi obiceiuri, multe legate de cele două mari sărbători ale lunii: 14 octombrie – Sfânta Cuvioasa Parascheva şi 26-27 octombrie – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi Cuviosul Dimitrie cel Nou, informează site-ul superstitii.ro.

Denumirea lunii

Luna octombrie este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian, are 31 de zile, fiind a şasea lună calendaristică din cele şapte luni care au acest număr de zile. Ziua (partea zile calendaristice iluminată de Soare) are 13 de ore, iar noaptea 11 de ore, ziua urmând a scădea în continuare până în decembrie la solstiţiu de iarnă.

Denumirea datează de mai bine de 2000 de ani. „October” derivă de la cuvântul „octo” care înseamnă opt, deoarece a reprezentat luna a opta în fostul calendar roman, care a fost înlocuit de calendarul iulian în anul 45 î.Hr. A devenit a zecea lună a anului când s-au adăugat lunile ianuarie şi februarie, împingând luna octombrie spre sfârşitul anului solar, care este în jur de 365,24 zile. Calendarul Iulian a fost înlocuit de calendarul Gregorian, deoarece nu reflecta suficient de exact durata unui an pe Pământ, potrivit www.timeanddate.com.

Octombrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna ianuarie cu excepţia anilor bisecţi.

În tradiţia noastră populară, luna octombrie este numită „brumărel”. Este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic.

Sursa: adevarul.ro romaniatv.net

Publicitate

Opinii - Comentarii

17 octombrie| Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei. Ce semnificație are această zi și cum a fost instituită

Publicat

în

17 octombrie| Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei. Ce semnificație are această zi și cum a fost instituită

An de an, la data de 17 octombrie este marcată Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei, potrivit Rezoluţiei 47/196 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), adoptată la 22 decembrie 1992.

Potrivit ONU, faptul că milioane de persoane trăiesc în sărăcie extremă într-o lume caracterizată printr-un nivel fără precedent de dezvoltare economică, mijloace tehnologice şi resurse financiare, este revoltător. Sărăcia nu este doar o problemă economică, ci mai degrabă un fenomen multidimensional, care include atât lipsa veniturilor, cât şi a capacităţilor de bază pentru a trăi în demnitate.

Electrica Furnizare Discount

Persoanele care trăiesc în sărăcie se confruntă cu multe lipsuri interdependente, care se susţin reciproc, împiedicându-le să-şi obţină drepturile şi perpetuând sărăcia, inclusiv: condiţii de muncă periculoase, locuinţe nesigure, lipsa alimentelor nutritive, acces inegal la justiţie, lipsa puterii politice, acces limitat la asistenţa medicală.

Recunoaşterea într-o măsură din ce în ce mai mare a multidimensionalităţii sărăciei înseamnă că aceste două chestiuni sunt inseparabil interconectate şi că justiţia socială nu poate fi pe deplin realizată fără a corecta, totodată, şi problemele de mediu. Deşi s-au înregistrat progrese în combaterea sărăciei materiale, nu s-a întâmplat acelaşi lucru în privinţa abordării celorlalte dimensiuni importante ale sărăciei, inclusiv impactul în creştere rapidă asupra mediului.

Oamenii care trăiesc în sărăcie extremă, deseori din necesitate, sunt primii care acţionează decisiv în cadrul comunităţilor lor ca răspuns la sărăcie, schimbări climatice şi provocări de mediu. Cu toate acestea, eforturile şi experienţa lor trec adesea neobservate şi neapreciate; capacitatea lor de a lua măsuri pozitive a fost trecută cu vederea; nu sunt recunoscuţi ca factori de schimbare şi vocile lor nu sunt auzite, în special în organismele internaţionale.

Acest lucru trebuie să se schimbe, arată ONU (www.un.org). Participarea, cunoştinţele, contribuţia şi experienţa persoanelor care trăiesc în sărăcie trebuie să fie evaluate, respectate şi reflectate în eforturile de a construi o lume echitabilă şi durabilă în care să existe justiţie socială şi de mediu pentru toţi.

Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei reprezintă o oportunitate de a aprecia efortul şi lupta persoanelor care trăiesc în sărăcie, o şansă pentru ca acestea să-şi facă auzite nevoile şi un moment pentru a recunoaşte faptul că oamenii săraci sunt primii care luptă împotriva sărăciei.

Alegerea datei privind marcarea Zilei internaţionale pentru eradicarea sărăciei a avut în vedere ziua de 17 octombrie a anului 1987, când peste o sută de mii de oameni s-au adunat în Piaţa Trocadéro din Paris, unde a fost semnată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în 1948, în semn de solidaritate cu victimele sărăciei extreme, a violenţei şi a foametei.

Manifestanţii, veniţi la îndemnul preotului catolic Joseph Wresinski, au declarat că sărăcia este o încălcare a drepturilor omului şi au afirmat necesitatea de a se aduna pentru a se asigura că aceste drepturi sunt respectate. Aceste convingeri au fost înscrise pe o piatră comemorativă inaugurată în aceeaşi zi.

Reproduceri ale pietrei comemorative au fost dezvelite în întreaga lume, servind ca loc de adunare pentru a sărbători Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei. O astfel de replică este situată în grădina sediului Naţiunilor Unite şi este locul unde anual au loc ceremonii organizate de Secretariatul Naţiunilor Unite din New York.

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

În 14 octombrie, creștinii ortodocși o sărbătoresc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva – ocrotitoarea celor aflați în nevoi

Publicat

în

În 14 octombrie, creștinii ortodocși o sărbătoresc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva – ocrotitoarea celor aflați în nevoi

În fiecare an, pe 14 octombrie, este celebrată sărbătoarea Sfintei Parascheva. Aceasta este ocrotitoarea celor aflați în nevoi, “dăruitoarea” celor în necaz, a celor care își deschid sufletul în fața moaștelor sale și se roagă cu sinceritate și credință.

În folclor, figura Sfintei coincide cu cea a Sfintei Vineri care ajută tinerele să se căsătorească cu cel harazit de Dumnezeu, care înlesnește nașterea femeilor căsătorite și ia sub aripa sa protectoare animalele sălbatice. În popor, Sfânta Parascheva e percepută ca fiind “mare la trup și urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i ferește pe oameni de boli, grindină, trăsnet și pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepție, i se mai spune și Sfânta Vineri.

Electrica Furnizare Discount

Citește și: Citește și: Nume care se sărbătoresc de Sfânta Parascheva

În această zi se îngroapă vara și toamna, cu toate ale ei, bune sau mai puțin bune, pune stăpânire peste întreaga fire. Fetele tinere trebuie să țină Ziua Sfintei Parascheva, pentru a fi cinstite așa cum a fost ea. La sate, se fac focuri în curte pentru a alunga spiritele rele. Credincioșii care nu ajung la Iași merg la bisericile sau mănăstirile din apropiere să se roage pentru sănătate, bunul mers al vieții și pentru înlăturarea necazurilor, și fac pomeni pentru morții care nu-și găsesc liniștea, adică pentru aceia care au murit fără lumânare sau au fost îngropați fără preot. Gospodarii care pot și au cu ce, fac în această zi, masă mare, cu bucate alese să mănânce și cei săraci; nu se servesc, însă, poame cu cruce, nuci și castraveți.

Se spune că așa cum va fi ziua de 14 octombrie la fel va fi și Ziua Sfântului Dumitru, pe 26 octombrie, dar și celelalte sărbători de peste an. Se mai spune că, dacă frunzele copacilor îngălbenesc și cad repede, este semn că anul care vine va fi roditor. În dimineața zilei de 14 octombrie, ciobanii trebuie să verifice felul în care au dormit oile. Dacă stau grămadă, e semn ca va fi iarnă grea, geroasă. Dacă sunt împrăștiate, iarna va fi blândă. Și, dacă de Sfânta Parascheva nu plouă, atunci iarna va veni curând.

Viața ocrotitoarei Moldovei – SFÂNTA PARASCHEVA

Cunoscută ca fiind ocrotitoarea Moldovei, Sfânta Parascheva s-a născut în satul Epivat din Tracia, lângă Constantinopol, capitala imperiului Bizantin, și a trăit în secolul al X-lea. A fost crescută de părinți în teamă de Dumnezeu și în deprinderea faptelor bune creștinești, îndeosebi în rugăciune, post și milostenie. De multe ori, Parascheva își dădea hainele bune oamenilor săraci și îmbrăca hainele proaste ale acelora. Aceste fapte de milostenie i-au adus mustrarea și, uneori, bătaie din partea părinților. Dar fecioara nu a renunțat niciodată să urmeze calea lui Hristos. A dovedit acest lucru și mai târziu, după moartea părinților, când a arătat hotărâre în folosirea averii sale.

Citește și: Mesaje de Sfânta Parascheva • Urări și felicitări de bine care pot fi transmise prin SMS pentru Sf. Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei

Într-o zi, când a auzit la biserica cuvintele Evangheliei: “Cine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie”, Parascheva a înțeles că a venit vremea să lase toate și să urmeze pe Mântuitorul Iisus Hristos. Și-a dăruit săracilor partea ei de moștenire și s-a retras la o mănăstire de fecioare lânga Constantinopol. Acolo a dus o viață aspră, după rânduiala monahilor, deși era tânără. A petrecut în post, rugăciune și asceză o bună bucată de timp, până când un înger al Domnului i-a spus să lase pustiul și să se întoarcă în patria sa, deoarece acolo i se cuvenea să moară. Sfânta Parascheva a știut că porunca era de la Dumnezeu și că viața ei este scurtă. După o vreme petrecută în pustie, a plecat la Ierusalim să se închine Sfintelor Locuri ale Patimilor Domnului.

La vârsta de 25 de ani, Cuvioasa Parascheva s-a întors în patria sa, la Epivat, unde a mai petrecut încă doi ani, după care și-a dat sufletul în mâinile lui Hristos. După moarte, moaștele ei au făcut numeroase minuni, tămăduind pe bolnavi și îndrăciți. În anul 1641, voievodul Vasile Lupu a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași, primindu-le în dar de la Patriarhia Ecumenică, și le-a așezat în biserica Sfinții Trei Ierarhi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în urma unui incendiu izbucnit la Trei Ierarhi, moaștele Sfintei Parascheva au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se găsesc și astăzi. În fiecare an, pe 14 octombrie, are loc pelerinajul la Iași, unde se află moaștele Sfintei.

sursa: calendarulortodox.ro

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Nume derivate din Parascheva care se sărbătoresc de Sfânta Parascheva. Semnificația numelui

Publicat

în

Ce nume se sărbătoresc de Sfânta Parascheva: Paraschiva, Parascheva, Paraschiv sau nume derivate ale acestora, cum ar fi: Pachita, Paraschita, Parastita, Parasca, Chiva, Chivuța, Vuța, Chivu sau Petcu.

Sfânta Cuvioasă Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei, este o sărbătoare foarte importantă pentru români, iar moaștele Sfintei se află în Catedrala Mitropolitană din Iași de peste 250 de ani, sărbatorită pe 14 octombrie.

Citește și: mesaje de Sfânta Parascheva

Numele Parascheva provine de la grecescul paraskeve, care înseamnă vineri. Sensul propriu al substantivului este pregătire, vinerea desemnând ziua dinaintea Sabatului în care se făceau pregătirile pentru sărbătoare. Supranumele de Sfânta Vineri este interpretat fie ca provenind de la ziua în care s-ar fi născut Sfânta Cuvioasă Parascheva (o zi de vineri), fie ca o aducere aminte a faptului că vinerea, în ziua răstignirii Mântuitorului, Sfânta Parascheva ținea post negru.

Despre Sfânta Parascheva se știe că s-a născut în secolul al XI-lea, pe teritoriul Turciei de azi, în Epivat. Se spune că de pe când era doar un copil împărțea săracilor haine și mâncare. La vârsta de 18 ani, a hotărât să se retragă în pustiu, ajungând până în deșertul Iordanului, unde a dus o viață aspră, postind, rugându-se și dormind pe rogojină. Sfânta Parascheva a trecut la cele veșnice la numai 25 de ani, în data de 14 octombrie.

Electrica Furnizare Discount

Citește și:  Minunile Sfintei Parascheva

Toți cei care poartă numele de Paraschiva, Parascheva, Paraschiv sau nume derivate ale acestora, cum ar fi: Pachita, Paraschita, Parastita, Parasca, Chiva, Chivuța, Vuța, Chivu sau Petcu, își serbează onomastica în data de 14 octombrie, când are loc marea sărbătoare religioasă Sfânta Parascheva.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare