142 de ani de la nașterea lui Octavian Goga, cel mai popular poet român de la începutul secolului al XX-lea și cântăreţ al satului ardelean. A fost și om politic, jurnalist și traducător

Sâmbătă, 1 aprilie, se împlinesc 142 de ani de la naşterea lui Octavian Goga, poet, dramaturg, traducător, jurnalist şi om politic.

Cel mai popular poet român de la începutul secolului al XX-lea, cu influenţe ale înaintaşilor săi, George Coşbuc, Şt. O. Iosif, Mihai Eminescu, Octavian Goga s-a afirmat de la început ca un inspirat cântăreţ al satului ardelean, supus robiei naţionale şi sociale, fiind un „poet al mâinilor”, dar şi „poet al lacrimii”, arată „Dicţionarul general al literaturii române” (Editura Univers Enciclopedic, 2005).

Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881, în comuna Răşinari, judeţul Sibiu, în familia preotului Iosif Goga şi a Aureliei, învăţătoare şi jurnalist, ambii având pasiune pentru literatură, pentru poezia lui Eminescu şi Coşbuc.

A parcurs primele clase în şcoala din satul natal, apoi, în perioada 1890 – 1899, a urmat gimnaziul şi liceul maghiar din Sibiu.

În anul 1897, în anii liceului, a debutat cu poezia ”Atunci şi acum”, apărută în revista ”Tribuna”. S-a transferat apoi, pentru un an, la liceul românesc de la Braşov, unde, în anul 1900, a absolvit Bacalaureatul.

Între anii 1900-1904, a parcurs studiile universitare la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Budapesta, în această perioadă făcând parte din Societatea academică studenţească ”Petru Maior”.

În anul 1902, a editat, împreună cu Al. Ciura şi Octavian Tăslăuanu, revista ”Luceafărul”, unde şi-a publicat cele mai multe versuri.

A obţinut, apoi, o bursă din partea Asociaţiei „Astra”, pentru a studia la Universitatea din Berlin.

A colaborat cu publicaţiile ”Familia”, ”România ilustrată”, ”Tribuna literară”, iar în anul 1905, poeziile sale – precum ”Rugăciune”, ”Plugarii”, ”Noi” şi ”Oltul” – au fost reunite în volumul ”Poezii”, care a fost primit cu entuziasm, devenind “evenimentul literar” al anului. Pentru volumul „Poezii”, Goga va primi, la 21 martie 1906, din partea Academiei Române, Premiul ”Năsturel-Herescu”.

La 14 octombrie 1906, se căsătorește cu Hortensia Cosma, fiica cea mică a lui Partenie Cosma, directorul Băncii „Albina” din Sibiu, influent om politic ardelean, considerat unul dintre cei mai înstăriți români din Transilvania. Ceremonia religioasă se desfăşoară la Catedrala mitropolitană din Sibiu, iar nași sunt Alexandrina și Alexandru Vlahuță.

În anul 1907, Goga înfiinţează, la Sibiu, revista „Țara noastră”, ca publicaţie a „Astrei”.

În anul 1909, publică volumul de versuri ”Ne cheamă pământul”, iar în 1911, îi apare, la Arad, culegerea de articole „Însemnările unui trecător. Crâmpeie din zbuciumările de la noi.”

Goga adoptase, prin articole publicate în revista „Țara noastră”, o atitudine critică față de exploatarea la care erau supuși țăranii din România și față de guvernanții de atunci ai României. Drept urmare, Goga a fost deținut, în iarna anului 1911, timp de o lună, în penitenciarul de la Seghedin, unde a fost a fost vizitat de Caragiale, care va publica apoi articolul „Situație penibilă”, protestând astfel împotriva arestării lui Goga.

Din cauza atitudinii sale, Goga va fi arestat din nou, la Seghedin, în anul 1913.

În acelaşi an, va face parte din delegaţia Partidului Naţional Român, care a dus tratative cu guvernul ungar cu privire la drepturile românilor din Transilvania.

Tot în anul 1913, îi apare al treilea volum de poezii ”Din umbra zidurilor”, la Editura Minerva din București, un volum caracterizat prin sentimentul dezrădăcinării, iar în 1914 publică drama în trei acte despre viaţa Ardealului, ”Domnul notar”, care a avut premiera la 14 februarie, acelaşi an, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.

Către sfârşitul anului 1914, s-a stabilit la Bucureşti, unde a fost cooptat în comitetul Ligii Culturale, condusă de Nicolae Iorga, apoi, timp de trei ani a susţinut numeroase conferinţe şi cuvântări, pledând pentru intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei, pentru eliberarea teritoriilor româneşti aflate sub stăpânire austro-ungară şi desăvârşirea unităţii naţionale.

George Călinescu îl caracteriza pe Octavian Goga, astfel: ”foarte bun orator de mase, ştiind să stârnească toate instinctele populare, fără a deveni comun, un adevărat demagog academic”.

Din 29 mai 1914, a fost membru corespondent al Acaedmiei Române.

În 1915, îi apare, la București, culegerea de articole „Strigăte în pustiu. Cuvinte din Ardeal într-o ţară neutrală”, iar în 1916, tot la Bucureşti, volumul de poezii ”Cântece fără ţară”.

Tot în 1916, Goga scrie ciclul de versuri „Război”, apoi, în 1917, se înrolează, ca simplu soldat, pe frontul din Dobrogea.

La sfârşitul anului 1917, după ocuparea Capitalei de către trupele germane, Octavian Goga s-a refugiat la Iaşi, unde a participat la formarea unui Comitet Naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria şi tot aici, mobilizat de generalul Prezan la Biroul de Propagandă al Armatei, a editat împreună cu mai mulţi scriitori, precum Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuţă, Lucian Blaga, ziarul ”România” (1917-1918).

După semnarea Păcii de la Buftea, Goga s-a îndreptat spre Londra şi Paris, pentru a se alătura grupului de intelectuali români aflaţi acolo, în vederea determinării marilor puteri de a recunoaşte desăvârşirea unităţii statale româneşti. La Paris a fost creat sub preşedinţia lui Take Ionescu, Consiliul Naţional pentru Unitatea Românilor (24 aug.- 6 sept. 1918), Goga fiind ales vicepreşedinte al acestuia alături de Vasile Lucaciu, dr. C. Angelescu şi Jean Th. Florescu. Consiliul a fost recunoscut de guvernele Franţei, Angliei, Italiei, Statelor Unite ale Americii.

După 1 decembrie 1918, după realizarea Marii Uniri, Goga a fondat Partidul Naţional Agrar, care a fuzionat cu Liga Apărării Naţional Creştine, condusă de A.C. Cuza, formând Partidul Naţional Creştin.

În anul 1919, Goga a fost numit ministru al Instrucţiunii Publice şi Cultelor, şi tot în acel an, va cumpăra, de la văduva poetului maghiar Ady Endre, castelul de la Ciucea, pe care îl va reface în următorii cinci ani.

La 30 mai 1920, este ales membru al Academiei Române, în acelaşi an este numit ministru al Cultelor şi Artelor, iar în anii 1920-1921, este ministru de stat.

După divorţul de prima soţie, Goga se va recăsători în anul 1921, cu cântăreaţa de operă Veturia Triteanu. Despre aceasta, Mircea Goga, profesor la Universitatea Sorbona din Paris, ultimul nepot al lui Octavian Goga, scria în cartea „Privighetoarea lui Hitler“ că el crede că mariajul cu Octavian Goga a fost, de fapt, misiunea încredințată Veturiei de către serviciile secrete germane, care ar fi recrutat-o încă din 1914. De asemenea, Veturia, singurul translator român acceptat de către Hitler, i-ar fi dat acestuia, mai târziu, informații despre activitățile lui Carol al II-lea, mareșalul Antonescu și, chiar, ale soțului, Octavian Goga.

În anul 1923, Goga va rosti discursul de primire în rândurile membrilor Academiei pentru poetul George Coșbuc, îar în anii 1924-1925, a fost preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români.

În anul 1924, îi apare volumul „Poezii” şi primește Premiul Național pentru poezie, în anii 1926-1927 devine ministru de Interne, în anul 1927, îi apare la București culegerea de articole „Mustul care fierbe”, iar în anul 1928, scrie piesa ”Meşterul Manole” care a fost pusă în scenă la Teatrul Naţional Bucureşti.

Între 1 iunie 1929 şi 30 mai 1932, a fost vicepreşedinte al Academiei Române.

În 1930, publică culegerea de conferinţe, evocări, amintiri, intitulată ”Precursori”, iar în 1931, la aniversarea a 50 de ani de la naștere, Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj îi acordă titlul de Doctor Honoris Causa.

În anul 1934, Goga publică volumul ”Fragmente autobiografice. Mărturisiri literare”, din care aflăm, printre altele, despre identificarea sa cu universul rural: ”De la început m-am pomenit într-un mediu ţărănesc pe care (…) am căutat să-l pătrund dus de mână de părinţii mei, cărturari. Eu n-am fost ţăran, dar am priceput păsurile satului şi m-am contopit cu toate durerile lui”.

În acelaşi an, îi apare prima ediție a traducerii poemului „Tragedia omului de la Madách”, alte traduceri ale lui Goga fiind din scrierile lui Petofi Sandor şi Ady Endre.

După ce, la 14 iulie 1935, ia fiinţă, la Iași, Partidul Național Creștin rezultat din fuziunea Ligii Apărării Național Creștine (A.C. Cuza) și Partidului Național Agrar (Goga), între 28 decembrie 1937 şi 10 februarie 1938, Goga conduce guvernul Goga-Cuza, timp de doar 44 de zile. Activitatea sa în fruntea guvernului a fost controversată, mai ales ţinând cont de faptul că, la 21 ianuarie 1938, a fost emis Decretul nr. 169 privind revizuirea cetățeniei, în virtutea căruia evreii cetățeni români erau constrânși să-și dovedească cu acte dreptul la cetățenie, în conformitate cu o lege din 1924. Se estimează că în baza acestui decret, a fost revizuită situația a peste 600 de mii de evrei, aproape jumătate fiind considerați, mai apoi, străini fără pașaport.

Este o parte a unui context mai larg apărut după anul 1930, în care Goga ar fi avut atitutini şi luări de poziţie xenofobe, pro-naziste – acestea din urmă fiind explicate de către istorici şi prin influenţa exercitată asupra sa de către soţia sa, Veturia.

Octavian Goga a trecut la Domnul la 7 mai 1938, în urma unui accident cerebral petrecut cu două zile în urmă, în curtea castelului de la Ciucea. Trupul său neînsufleţit va fi transportat la Bucureşti, va fi depus la Ateneu, apoi va fi înhumat la Cimitirul Bellu.

În anul 1939, rămăşiţele sale pământeşti au fost reînhumate la Ciucea, conform dorinţei poetului.

Sursa: rador.ro

1 aprilie: Ziua Internaţională a Păsărilor, sărbătorită încă din anul 1906. Curiozităţi despre păsări

Cu zborul, cântecul şi frumuseţea lor ne încântă şi inspiră. Sunt sanitari ai pădurilor, împrăştie seminţe, fertilizează solul, oxigenează aerul şi contribuie la stabilizarea climei, iar ca atracţii turistice sprijină economia. În plus, ne dau şi nenumărate lecţii de viaţă.

Cea mai veche sărbătoare din calendarul mediului este Ziua Internaţională a Păsărilor, sărbătorită în 1 aprile încă din anul 1906, şi are la baza Convenţia pentru apărarea păsărilor care promoveză principii legate de importanţa lor în ecosistemul planetei.

În lume trăiesc peste 10.000 de specii de păsări şi 12% dintre ele sunt în pericol să dispară în următorul secol, iar supravieţuirea lor depinde de sprijinul pe care toţi oamenii planetei trebuie să-l acorde măsurilor de conservare şi protejare a acestora.

Păsările sălbatice migratorii pot fi protejate doar printr-o cooperare transfrontalieră deoarece expansiunea urbană şi reţelele de transport au fragmentat şi redus habitatele lor naturale, agricultura intensivă, tăierile de păduri, pescuitul şi utilizarea pesticidelor le-au diminuat sursele de hrană, iar vânătoarea a fost necesar să fie reglementată pentru a nu le pune în pericol.

Păsările ne fac plăcere şi observarea sau ascultarea cântecului lor ne inspiră, dar ele sunt şi componente esenţiale ale ecosistemelor, păduri sau zone maritime, care ne asigura hrană, medicamente sau materii prime.

Păsările contribuie la stabilitatea climei, oxigenează aerul, transformă poluanţii în nutrienţi şi deoarece se află în vârful lanţului trofic, sunt un adevărat indicator al stării generale a biodiversităţii. Dacă ele încep să dispară, mediul se află în pericol şi trebuie să acţionăm.

Convenţia internaţionale pentru apărarea păsărilor, adoptată în 1 aprilie 1906, a fost unul din primele documente internaţionale privind protecţia mediului, iar Ziua Internaţională a Păsărilor este marcată anual la 1 aprilie, în cadrul programului UNESCO sub titulatura „Omul şi biosfera”.

În Uniunea Europeană, prima lege cu privire la protecţia naturii a fost Directiva „Păsări”. Adoptată în 1979 şi amendată în anul 2009, directiva a avut un rol major în stoparea declinului câtorva dintre cele mai ameninţate păsări din Europa, în special prin reţeaua ariilor cu protecţie specială (SPA – Special Protection Areas), şi a fost un excelent exemplu de responsabilitate comună şi cooperare între cele 27 de state membre.

În prezent, pe teritoriul ţărilor Uniunii Europene trăiesc 500 de specii de păsări sălbatice şi sunt 5.000 de arii cu protecţie specială care fac parte integrantă din reţeaua ecologică Natura 2000, iar în urma acţiunilor ecologiştilor şi voluntarilor, lopătarul, codalbul şi vulturul imperial spaniol au acum un viitor mult mai bun.

În România, această sărbătoare îşi are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, când era sărbătorită mai ales în şcoli. Elevii instalau în acea zi, sau în duminica apropiată, cuiburile artificiale pe care le construiseră pentru păsari în timpul iernii.

Societatea Ornitologică Română a stimulat profesorii de biologie să reînvie această zi tradiţională a păsărilor şi, din luna martie a anului 1994, Ziua Păsărilor este sărbătorită în fiecare an în România.

Curiozităţi despre păsări:

Păsările – cele mai desăvârşite dintre toate fiinţele zburătoare – îşi fac apariţia odată cu omul, pretutindeni unde acesta se stabileşte.

– Se spune că dacă păsările zboară cât mai sus pe cer, vremea va fi frumoasă, însă, în cazul în care acestea zboară aproape de sol e semn că vremea se înrăutăţeşte;

– Proporţional cu dimensiunile ei, o pasăre are nevoie de mai multă mâncare decât un bebeluş sau o pisică;

– Albatroşii pot să doarmă în timp ce zboară cu viteze de până la 40 de kilometri pe oră;

– Prima pasăre domesticită a fost gâscă;

– Măcăitul raţei nu are ecou şi acesta este un fapt pe care nici cercetătorii nu-l pot explica;

– Lebada sălbatică din Islanda are un cântec excepţional şi plin de forţă şi muzicalitate. Ea este singura pasăre din neamul lebedelor, gâştelor şi raţelor sălbătice înzestrată cu acest talent;

– Potârnichea trăieşte în perechi, bărbătul fiind credincios soţiei;

– Bufniţele îşi răsucesc capul aproape circular, întrucât nu-şi pot mişca ochii. Ochii lor nu sunt rotunzi, ci tubulari;

– Pasărea-liră este un adevărat fenomen al naturii, este o imitatoare neîntrecută şi poate reproduce lătratul câinelui, hohote de râs, ţipete de copii şi cântecele altor păsări;

– Pasărea-călugăr, mare cât un cocostârc, îşi face un un cuib înalt de 1m şi în diametru de 2m;

– Pescăruşul albastru este cea mai răbdătoare pasăre din ţara noastră, stă ore în sir la pândă cu privirea ţintă pe luciul apei, iar dacă nu prinde peştişorul din prima încercare se ia după el, înot, servindu-se de aripi ca de lopeţi.

– Pupăza este o pasăre ce poate fi domesticită uşor, ca şi papagalul;

– Păsările adulte care trăiesc în colonii iau apărarea tuturor puilor;

– Pinguini îşi crec puii în adevărăte grădiniţe, sub supravegherea adulţilor;

– Graurii care nu au pui hrănesc puii din cuiburile vecine;

– Fiecare specie are drumul ei de migraţie, dar toate formează o reţea complicată de linii curbe care pleacă din nord, se apropie între ele, se întretaie şi se opresc acolo unde sunt condiţii bune de trecere şi de hrană;

– Păsările migratoare au ordinea de zbor diferită de la o specie la alta. Cocorii, lebedele zboară în unghi, raţele sălbatice una lângă alta în linie dreaptă, gâştele pe o linie oblică, păsările mici zboară în front larg, iar cele mari în stoluri rotunde.

Sursa: stiritvr.ro

Idei de păcăleli de 1 Aprilie 2023 • Farse haioase de 1 Aprilie pe care le putem face prietenilor, colegilor şi profesorilor de Ziua Păcălelilor 2023 • Mesaje de 1 Aprilie

1 Aprilie sau Ziua păcălelilor este singura zi din an în care prietenii nu au motive de supărare indiferent de glumele sau farsele pe care i le facem. Trimiterea la o întâlnire inutilă a prietenilor sau alte farse similare sunt cunoscute, în cele mai multe țări europene, încă din secolul XVI.

Vă punem la dispoziție câteva idei de farse, glume și păcăleli pentru a vă amuza cât mai bine pe seama prietenilor:

Lipeste-i prietenului tau pe spate o banda anti-furt. In momentul in care va incerca sa iasa din magazin o sa declanseze alarma.

Pentru baieti: Spune-i prietenei tale ca esti gravid. Incearca sa fii cat mai serios pana la un anumit punct care iti convine.

Pune in pasta de dinti usturoi taiat marunt ( Facut pasta ).

Pe 1 Aprilie poti sa bagi in cutia postala a prietenilor o scrisoare facuta frumos (stampilata) prin care sa-i anuntati ca vor fi deconectati de la reteaua electrica pentru reparatii timp de 2-3 luni.

Citește și: 1 Aprilie – Ziua Păcălelilor. Obiceiuri, tradiții. Originea Zilei Păcălelilor

Tot pe 1 Aprilie poti sa bagi in cutia postala a prietenilor o scrisoare facuta frumos (stampilata) prin care sa-i anuntati ca fiica/ fiul lor va fi exmatriculat intr-o saptamana si ca sunt obligati sa se prezinte la scoala in data de XX . XX . 2015 la ora XX pentru o sedinta cu directorul.

Fa semne disperate dupa un taxi. Dupa ce acesta va opri, deschide usa, pune piciorul drept cu siretul descheiat pe pragul masinii si incheie-te la siret. Dupa care te ridici si ii spui un “Mersi frate!” iar apoi inchizi usa. Recomand ca mai apoi, pentru a evita furia taximetristului, sa fugi cat te tin picioarele.

Inveleste masina unui prieten cu ziare sau hartie igienica. Incearca sa faci asta in timpul zilei, chiar daca vor fi trecatori. Pariez ca toti vor rade de ceea ce aveti de gand sa faceti.

Pune-ti o colega sa iti sune prietena si sa se dea drept actuala prietena.

Anunta-ti prietena/prietenul ca ai pe alta/altul.

Cumpara 3 soareci sau orice alte 3 animale de plus, bineinteles, sa fie cat mai mici si numeroteaza-le cu numerele 1, 2 si 4. Ascundeti-le in camera prietenului/prietenei caruia vreti sa ii faceti farsa. Probabil va dati seama ca odata ce a gasit cele trei animalute, il va cauta innebunit/innebunita pe cel cu numarul 3, care de fapt nu exista.

Cumpara o punga de chipsuri, de preferat una cat mai mare. Toarna piper macinat peste chipsuri incercand sa agiti punga in asa fel incat sa nu versi continutul. Mergi la colegii de clasa, servici etc si serveste-i insistent. PS. Pentru a duce cu succes la capat aceasta farsa recomand sa cumparati cea mai scumpa punga de chipsuri. Garantat nu vor refuza. Rezultatul? Se va consuma din ce in ce mai multa apa.

In aceasta zi de 1 Aprilie raspunde tuturor celor care te suna cu: “Spitalul municipal, buna ziua!” sau “Serviciul de urgenta 112, spuneti care este urgenta?”.

Citește și:  MESAJE DE 1 MAI muncitoresc. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor

Adauga in cutia de lapte putin colorant alimentar. Nu e daunator in nici un fel dar surpriza o sa fie foarte colorata.

E mai veche ideea dar inca functioneaza. Lipeste cu superglue o moneda pe strada sau in general intr-un loc pe unde trec multi oameni. Apoi stai pe undeva pe-aproape si priveste cum isi rup unghiile incercand sa ridice moneda.

Cu toate ca e cunoscuta, inca e amuzanta. Schimba sarea cu zaharul astfel incat ceilalti sa nu remarce si asteapta sa le vezi expresia cand gusta din felul de mancare.

Aduna cat mai multe ceasuri si fixeaza-le alarma foarte devreme. Apoi ascunde-le peste tot in camera victimei.

Super farsa la scoala: Daca ai posibilitatea sa intri in cabinetul de informatica cu cateva minute mai devreme, acopera luminita mouse-lor cu banda de izoler (banuiesc ca nu mai sunt laboratoare de informatica care folosesc mouse cu bile). Pana ce va verifica unul dintre elevi (si asta nu se va intampla prea rapid toti cei cu mouse-ul afectat o sa verifice prima data mufa de la unitate. Vor observa ca nu de acolo vine problema si vor anunta profesorul. Bineinteles, cand va anunta unul, alti 10-15 elevi vor spune ca aceeasi problema o intampina si ei. Nu garantez, dar profesorul s-ar putea sa verifice laserul mouse-ului, insa daca aveti noroc se va alarma cateva minute bune.