O nouă disciplină pentru elevi, din toamnă: „Educația privind schimbările climatice” are acum o programă școlară

Ministerul Educaţiei a anunţat joi, 23 martie, că disciplina opţională „Educaţie pentru schimbările climatice”, prevăzută în programa pentru elevii de clasa a VII-a şi a VIII-a, are acum o programă școlară.

„Este o certitudine faptul că schimbările climatice sunt consecinţa comportamentului nostru. Copiii au nevoie să înţeleagă cauzele şi impactul acestor schimbări şi, în aceeaşi măsură, să cunoască soluţii pentru combaterea lor”, a informat instituția condusă de Ligia Deca.

Potrivit Ministerului Educaţiei, la elaborarea programei au fost avute în vedere rapoartele privind schimbările climatice şi dezvoltarea durabilă.

„Elevii vor dobândi, la clasă, competenţe precum: identificarea unor fenomene şi a unor procese privind schimbările climatice, descrierea unor fenomene întâlnite în natură, formularea unor ipoteze cu privire la cauzele schimbărilor climatice”, se arată în comunicat.

Competenţele dobândite vor putea fi aplicate în timpul activităţilor practice organizate în cadrul Programului naţional „Săptămâna verde”.

Berea artizanală cu miere „Gloria”, senzaţie nefiltrată la Sărbătoarea Mierii de la Blaj: Povestea numelui, legată de Câmpia Libertății

Piața berii din România a evoluat foarte mult în ultimele decenii, apărând diverse specialități ale licorii. Apidava Blaj, cel mai mare producător de miere din România, este prezent cu trei sortimente de bere nefiltrată cu miere, care pot fi degustate în acest weekend la Sărbătoarea Mierii.

„Facem trei tipuri de bere cu miere, nefiltrată și nepasteurizată: roșie, blondă și neagră. Am început acum patru ani acest business, inspirați din Polonia unde mai multe fabrici produc asemenea bere. Am încercat să găsim o rețetă nu foarte dulceagă pentru că mergem pe consumatorii bărbați care beau bere.

Capacitatea noastră este de aproximativ 15.000 de litri pe lună și vindem în mare parte la stațiile de bere din România, magazine specializate pe berea artizanală. Produsele conțin ingrediente naturale, apă, malț, hamei și drojdie”, a povestit pentru ziarulunirea.ro, Florin Ochiș-Mateș, managerul firmei.

Care este diferența față de o bere normală

Berea cu miere trebuie să stea 40 de zile la maturare pentru a ajunge produs finit, iar procesul și ingredientele acestei beri sunt strict naturale, nu se introduce nimic artificial sau chimic. La astfel de bere termenul de valabilitate este de maximum trei luni, nefiind pasteurizată și filtrată.

Cum se fabrică

Există un bazin pentru plămădire unde se introduce malț și apă la o temperatură de 70 de grade, iar timp de o oră se malaxează, după care se introduce într-un bazin de fierbere, unde va mai rămâne o oră la 180 de grade. Tot în acest bazin se introduce și hameiul. După o oră de fierbere la 100 de grade se răcește brusc la 30 de grade pentru a o transfera în tancurile de maturare. Timp de o săptămână berea trebuie să fermenteze, iar apoi timp de 40 de zile va sta la maturare.

De unde vine numele „Gloria”

Numele de „Gloria” vine de la monumentul aflat pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, pe eticheta sticlei de bere aflându-se de altfel o reprezentare a monumentului de la Blaj.

Pofticioșii vor putea degusta această bere între 25 și 26 martie, pe parcursul „Sărbătorii Mierii” de la Blaj, ediția 2023.

FOTO| Cum a „încolțit” ideea unei microferme urbane la Sebeș: Tânăra care cultivă microplante și germeni datorită beneficiilor nutriţionale pe care le au

Alexandra Todor, o tânără licențiată în Industrie Alimentară, din Sebeş, şi-a deschis o mică fermă urbană în care cultivă microplante, germeni şi plante aromatice. Acestea sunt folosite din ce în ce mai des, nu doar pentru decorarea preparatelor, ci şi ca ingrediente în salate, sucuri, sosuri şi supe, datorită beneficiilor nutriţionale pe care le au, scrie AGERPRES.

După ce a constatat că primele microplante cultivate de ea au fost foarte apreciate de către rude şi prieteni, Alexandra Todor a primit impulsul necesar să continue, iar după doar câteva luni este prezentă cu un stand la „Târgul Grădinarului”, organizat la Alba Iulia de vineri până duminică. Potrivit organizatorilor, este o premieră prezenţa la târgul ajuns la cea de-a XIII-a ediţie a unui astfel de stand cu microplante, germeni şi plante aromatice.

Alexandra Todor a declarat, pentru AGERPRES, că a deschis „MicroFarm” la sfârşitul anului trecut, iniţiativa plecând de la pasiunea sa pentru industria alimentară şi nutriţie.

„După o documentare aprofundată, am cultivat primele microplante de ridichi, varză roşie, floarea soarelui şi mazăre verde. Acestea au fost foarte apreciate din punct de vedere al gustului şi al aspectului lor de către familie, prieteni şi cunoştinţe şi m-a impulsionat să continui”, a spus tânăra de 31 de ani.

Investiţia nu a fost foarte mare, însă dacă va trebui să crească producţia, atunci va avea nevoie de o automatizare pe viitor şi, implicit, de fonduri mai mari.

„Datorită faptului că cresc pe vertical, pe rafturi suprapuse, nu am avut nevoie de o suprafaţă foarte mare, aşa cum e nevoie în agricultura tradiţională. Le cultivăm acasă, în sistem indoor, cu temperatura şi umiditatea controlate, cu lumini de creştere, fără fertilizatori. Doar din sămânţă acestea îşi trag elementele nutritive”, a explicat Alexandra Todor.

În ceea ce priveşte valorificarea, tânăra are principali clienţi mai multe restaurante din Sebeş şi din judeţul Alba, care folosesc „în sistem mai aprofundat” aceste microplante. Alexandra vrea să cucerească însă şi consumatorul individual, deoarece, spune ea, microplantele sunt pline de nutrienţi, fiind sănătoase pentru organism.

Un ghiveci poate fi achiziţionat cu 6 lei, iar o caserolă, care poate cântări cam 50-60 de grame, cu 10 lei. Sfecla roşie ajunge şi la 15 lei.

Cei care ajung la acest sfârşit de săptămână la „Târgul Grădinarului” pot să deguste şi să-şi achiziţioneze microplante de floarea soarelui, de broccoli, de ceapă chives, varză roşie, mazăre verde, lupin, ridichi, creson şi altele.

Alexandra Todor ne-a explicat că microplantele sunt legume şi cereale tinere, care ajung la o înălţime de maximum 15 centimetri, fiind pline de savoare şi elemente nutritive, care oferă culori variate şi texturi preparatelor culinare.

Microplantele se obţin din seminţe ecologice, nemodificate genetic, fără fertilizatori sau stimulatori, doar prin germinarea acestora în condiţii optime de temperatură şi umiditate.

Ele sunt utilizate în domeniul culinar, principala piaţă fiind HoReCa, pentru aspectul, gustul şi aroma intensă. Microplantele încep să fie căutate tot mai mult şi de cei care vor să mănânce sănătos şi să aibă o dietă echilibrată.

Potrivit Alexandrei Todor, microplantele au început să fie folosite în urmă cu patru decenii, iniţial doar pentru decor culinar. În 2012 au fost publicate primele cercetări cu privire la proprietăţile nutriţionale ale microplantelor, fiind numite şi „super alimente” sau „alimente funcţionale”.

Tânăra menţionează şi că valorile nutriţionale ale microplantelor sunt reprezentate de densitatea mare de nutrienţi, de la patru până la 40 de ori mai mulţi decât în planta adultă.

De exemplu, microplantele de floarea soarelui, ridichi şi mazăre au un efect energizant, cele de linte şi coriandru unul hipoglicemic, iar microplantele de muştar, măcriş şi ridichi îmbunătăţesc digestia şi circulaţia sanguină.

Alexandra Todor a precizat că germenii sunt un aliment popular printre cei care doresc să urmeze un stil de viaţă sănătos şi o alimentaţie echilibrată.