Examenul de BACALAUREAT: Ce este acesta și câte probe dau absolvenții de liceu. SFATURI UTILE

Examenul de Bacalaureat este un examen național final, care se susține de către elevii de liceu în România.

Acesta reprezintă un moment important în viața tinerilor, fiind o confirmare a cunoștințelor acumulate de-a lungul anilor de studiu, dar și o poartă de intrare în învățământul superior.

Citește și: BACALAUREAT 2023: Modele de SUBIECTE și BAREME din anii trecuți la română matematică și disciplina la alegere pentru elevii de clasa a 12-a: 2022, 2021

În acest articol, vom discuta despre examenul de Bacalaureat în general, cum este structurat și ce trebuie să știi pentru a-l lua cu brio.

Structura examenului

Examenul de Bacalaureat este format din trei probe obligatorii și o probă la alegere, fie din domeniul matematică-informatică, științele naturii sau filologie.

Cele trei probe obligatorii sunt:

1. Proba scrisă la Limba și Literatura Română – această probă are loc în prima zi de examen și constă într-un subiect care conține un text literar sau non-literar și trei cerințe de analiză și interpretare. Această probă are o pondere de 50% în nota finală.
2. Proba scrisă la o disciplină de profil – această probă are loc în a doua zi de examen și constă într-un subiect la una dintre materiile studiate în clasele a XI-a și a XII-a, în funcție de profilul liceului (matematică-informatică, științele naturii sau filologie). Această probă are o pondere de 30% în nota finală
3. Proba orală la Limba și Literatura Română – această probă are loc în ultima zi de examen și constă într-o prezentare a unui text studiat în cadrul programelor școlare, urmată de o discuție cu profesorii evaluatori. Această probă are o pondere de 20% în nota finală
4. Proba la alegere constă într-un subiect la una dintre materiile studiate în clasele a XI-a și a XII-a, care poate fi ales din domeniul matematică-informatică, științele naturii sau filologie. Această probă are o pondere de 30% în nota finală și poate fi susținută atât în forma scrisă, cât și în cea orală.

Citește și: EVALUARE NAŢIONALĂ 2023: Modele de SUBIECTE și BAREME, la română și matematică pentru elevii de clasa a 8-a din anii trecuți: 2018, 2019, 2020, 2021, 2022

Sfaturi utile pentru a trece examenul de Bacalaureat

1. Învață să citești cu atenție – Multe dintre subiecte sunt formulate într-un mod complicat și cu multiple întrebări, așa că trebuie să înveți să citești cu atenție și să înțelegi exact ce se cere în fiecare cerință.
2. Învață să formulezi un răspuns coerent – Indiferent de proba la care susții examenul, este important să înveți să formulezi un răspuns coerent și argumentat. Nu te limita la a scrie doar răspunsuri scurte sau la a enumera fapte și teorii, ci încearcă să argumentezi și să dezvolți cât mai mult fiecare idee.
3. Încearcă să înveți notiuni din toate domeniile – Chiar dacă te simți mai încrezător într-un anumit domeniu, nu uita că vei avea de ales o probă la alegere, așa că încearcă să înveți câte ceva din toate domeniile pentru a avea mai multe opțiuni la examen.
4. Fii pregătit pentru proba orală – Probabil cea mai stresantă probă a examenului, proba orală la Limba și Literatura Română necesită pregătire și încredere în sine. Încearcă să înveți cât mai multe despre textul pe care îl prezinți și să te gândești la cât mai multe întrebări posibile, astfel încât să fii pregătit pentru orice.
5. Fii atent la ortografie și la gramatică – Chiar și cele mai bune idei și argumente pot fi discreditate de greșeli gramaticale sau de ortografie. Încearcă să fii atent la aceste aspecte și să îți corectezi lucrările înainte de a le preda.
6. Nu te lăsa descurajat de emoții – Este normal să fii emoționat înainte și în timpul examenului, dar nu lăsa aceste emoții să îți afecteze concentrarea și performanța. Încearcă să îți păstrezi calmul și să te concentrezi asupra sarcinii de la îndemână.

Examenul de Bacalaureat reprezintă un moment important în viața tinerilor și necesită o pregătire temeinică și o atitudine pozitivă.

Respectând timpul alocat, învățând notiuni din toate domeniile și fiind atent la ortografie și la gramatică, ai toate șansele să treci cu brio examenul de Bacalaureat și să ai o poartă deschisă către învățământul superior.

29 Martie: România a devenit membru NATO, alături de alte șase țări din Europa de Est

La 29 martie 2004, cele sapte state invitate la Summit-ul NATO de la Praga sa devina membre ale Aliantei (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia, Slovenia), printre care si Romania, au depus instrumentele de aderare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Aliantei Nord Atlantice.

Ceremonia de depunere a instrumentelor de ratificare a protocoalelor de aderare la NATO a avut loc la Departamentul de Stat al SUA din Washington. La festivitate au participat premierii celor sapte state – Romania, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia si Slovenia -, alaturi de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, si de presedintele SUA, George W. Bush.

Romania a fost reprezentata de premierul Adrian Nastase, de ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoana, de ministrul Apararii Nationale, Ioan Mircea Pascu, si de consilierul prezidential Corina Cretu. Depunerea instrumentelor de ratificare a Protocoalelor de aderare la NATO a fost urmata, pe 2 aprilie, de ceremonia inaltarii drapelelor de stat ale noilor tari membre. De aceasta data, la festivitate au luat parte numai ministrul Afacerilor Externe si ministrul Apararii Nationale.

Cei sapte ministri de externe au fost intampinati de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, fiind apoi salutati de omologii lor din celelalte 19 state membre. Integrarea in NATO a marcat revenirea Romaniei in familia tarilor din comunitatea democratica euro-atlantica. Pentru a accentua semnificatia si importanta istorica a integrarii Romaniei in organizatia nord-atlantica, a fost promulgata Legea nr. 390/2004 privind instituirea Zilei NATO in Romania, in prima zi de duminica a lunii aprilie.

VIDEO ȘTIREA TA| Zăpada mieilor într-un oraș din Alba: Ninge ca în toiul iernii la sfârșit de martie

Dacă până de curând primăvara părea că şi-a intrat în drepturi, ținând cont de faptul că în urmă cu câteva zile temperaturile erau de peste 15 grade Celsius, în această seara ninge ca în toiul iernii în Aiud.

Iarna nu se dă dusă, cu una cu două, chiar dacă nu mai are forță. În tradiţia populară această ninsoare se numeşte zăpada mieilor.

Administrația Națională de Meteorologie a anunțat că perioada aceasta de frig și ninsoare va dura până joi, iar din zilele următoare am putea avea din nou la temperaturi de 15 grade Celsius.

Ninge în această seară și pe Dealul Feleacului din Cluj, un cititor al ziarulunirea.ro, trimițându-ne imagini cu viscolul care s-a pornit între Cluj și Turda.