Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

Liviu Dragnea trimis în judecată de DNA pentru întâlnirea cu Donald Trump, cu doar 48 de ore înainte de discutarea contestației de eliberare condiționată din penitenciar

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Liviu Dragnea trimis în judecată de DNA pentru întâlnirea cu Donald Trump, cu doar 48 de ore înainte de discutarea contestației de eliberare condiționată din penitenciar

Cu doar două zile înainte de discutarea contestaţiei formulate de fostul şef al PSD împotriva respingerii cererii de liberare condiţionată, programată pentru miercuri, Liviu Dragnea este trimis în judecată de DNA.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de DNA, luni, în dosarul finanţării vizitei sale în SUA, în 2017, fiind acuzat de trafic de influenţă şi de folosire a influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Alături de fostul lider PSD a mai fost deferit justiţiei şi fostul său consilier parlamentar, Gheorghe Dimitrescu, pentru cumpărare de influenţă, precum şi şi trei oameni de afaceri.

Trimiterea în judecată a lui Liviu Dragnea în acest nou dosar vine cu 48 de ore înainte de discutarea contestaţiei formulate de fostul şef al PSD împotriva respingerii cererii de liberare condiţionată, programată pentru miercuri.

Elit - Gustul Desăvârșit

În perioada ianuarie 2017 – mai 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri, foloase necuvenite pentru sine şi pentru partid, constând în:

– asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a preşedintelui SUA, din perioada 17 – 21 ianuarie 2017, desfăşurate la Washington D.C (S.U.A), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obţinut prin intermediul unui om politic şi de afaceri american, vicepreşedinte al Comitetului Prezidenţial de Inaugurare,

– asigurarea, cu ajutorul celorlalţi doi oameni de afaceri, a unor servicii de lobby şi consultanţă politică în valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte. Banii respectivi ar fi fost plătiţi, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice şi conturi bancare în Cipru, (controlată de omul de afaceri român cu ajutorul celorlalţi doi oameni de afaceri)”, se arată într-un comunicat al DNA.

Procurorii anticorupţie arată că Liviu Dragnea a mai acceptat de la acelaşi om de afaceri promisiunea unor foloase nepatrimoniale necuvenite constând în participarea, în perioada mai – iunie 2017, la două întâlniri (în final neconcretizate) cu înalţi oficiali din SUA.

În acest context, Dragnea ar fi traficat, în favoarea omului de afaceri român, influenţa reală pe care o avea faţă de prim-ministrul şi alţi membri ai Guvernului României, promiţându-i că îi va determina pe aceştia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar şi al intelligence, pe care respectivul le avea în România.

Cum a obţinut Dragnea o finanţare ilegală pentru PSD

Totodată, DNA transmite că în perioada mai – octombrie 2017, Liviu Dragnea şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa ce decurg din calitatea de preşedinte al PSD faţă de Gheorghe Dimitrescu, precum şi faţă de alte două persoane, în scopul de a obţine, în aceeaşi perioadă de timp, foloase necuvenite pentru sine şi pentru partid, constând în servicii de lobby în valoare de 100.000 USD (din care 45.000 de euro ar fi fost achitaţi de Dimitrescu).

„Serviciile respective ar fi fost prestate de o societate americană de lobby, pentru stabilirea şi perfectarea unor vizite ale lui Dragnea Nicolae-Liviu cu înalţi oficiali americani.În schimbul foloaselor primite de la Dimitrescu Gheorghe, în perioada iunie – iulie 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi traficat în favoarea acestuia, influenţa reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, promiţând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe primul în funcţia de consul general al României la Bonn, lucru care s-a şi întâmplat”, mai arată DNA.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn s-au recoltat în 2021 în România: Rășinoasele, cele mai dorite

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn s-au recoltat în 2021 în România: Rășinoasele, cele mai dorite

Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, cantitatea de lemn recoltată anul trecut a fost de 19,994 milioane metri cubi (volum brut) de lemn, cu 342.000 mc mai mare comparativ cu cea din 2020.

Pe specii forestiere, răşinoasele au reprezentat 40,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 30,8%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,3%, stejarul 10,1% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,7%.

Lemnul recoltat în anul 2021 a fost destinat în proporţie de 96,4% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 3,6% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele juridice şi fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate”, precizează INS.

Anul trecut, s-au recoltat 13,438 milioane mc de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 67,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (29%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (3,8%).

Comparativ cu anul 2020, volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a crescut cu 6,7%, cel din păduri proprietate publică a statului s-a majorat cu 9,1%, iar din pădurile proprietate privată a scăzut cu 8,7% şi din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale cu 0,2% .

Produsele lemnoase principale au reprezentat, anul trecut, 71,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 21,1% şi produsele lemnoase de igienă 7,8%.

Faţă de 2020, volumul de masă lemnoasă recoltată din produse secundare a crescut cu 5,7%, din produse principale cu aproape 0,8% şi din produse de igienă cu 0,4%.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 25,5% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 24,3% din Centru, 12,9% din Nord-Vest, 12,2% din Vest, 10,7% din Sud-Muntenia, 7,3% din Sud-Vest Oltenia, 6,9% din Sud-Est şi 0,2% din regiunea Bucureşti-Ilfov.

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele au reprezentat majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunile de dezvoltare Centru (58,6%), Nord-Est (54,5%), şi Sud-Est (29,5%), stejarul în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (40%) şi fagul în regiunile de dezvoltare Vest (45%), Sud-Muntenia (29,4%), Sud-Vest-Oltenia (36,5%) şi Nord-Vest (36,2%).

La nivel de judeţe, în anul 2021, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (10,6%), urmat de Harghita (8,8%), Neamţ (6%) şi Bacău (5,6%), iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţul Giurgiu (aproximativ 0,6%), Olt, Ialomiţa şi Brăila (aproximativ 0,4%), Teleorman, Ilfov, Constanţa şi Galaţi (0,3%).

Acţiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea valorificării lemnului şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat prin executarea de tăieri. În anul 2021, s-au efectuat tăieri de conservare pe 54,9% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 42,4%, tăieri de regenerare în crâng pe 2,4% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,3%.

Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (5,6% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice, subliniază INS.

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Avertismentul unui medic: „Consumul de iod preventiv, în cantități mari, poate duce la probleme”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Avertismentul unui medic: „Consumul de iod preventiv, în cantități mari, poate duce la probleme”

În contextul freneziei iscată de pastilele de iod, medicul Mihai Dragutescu a dat mai multe explicații despre modul în care funcționează acestea.

„Este evident că orice lucru care trezește suspiciuni, în România se dezbate pentru că românul nu are încredere în autorități. În legătură cu prezența pastilelor cu iod și administrarea lor, acesta este un subiect care ar trebui dezbătut de adevărații specialiști. Iodul din norul toxic este unul dintre elementele care circulă cel mai mult și atunci singurul tratament pe care îl ai este să înghiți niște iod care să îți blocheze necesarul de iod în tiroidă, evitând astfel un cancer de tiroidă.

Acesta este mecanismul. Dar mulți dintre ei nu știu despre ce este vorba. Acest iod pe care îl înghit copiii sau tinerii până în 40 de ani, poate să blocheze tiroida, iar asta înseamnă că iodul radioactiv cu care te-ai întâlni ipotetic în aerul atmosferic, nu mai are unde să se ducă, adică nu îl mai atragi. Pe de altă parte, consumul de iod preventiv, în cantități mari, poate duce la probleme”, a precizat acesta.
Întrebat de ce s-a făcut atâta tevatură la nivel de spitale, medici de familie și Ministerul Sănătății, acesta a spus că:

Elit - Gustul Desăvârșit

„Probabil pentru că acest lucru spus la televizor a speriat oarecum populația care dă năvală la medicul de familie, medicul de familie își ocupă timpul cu eliberat de rețete pentru niște pastile cu iod și îi aglomerează programul.

Dar cred că și lucrul acesta va dura o perioadă limitată, o săptămână – două. Deci, cred că va fi o problemă pe termen scurt. Eu cred că aceste pastile ar fi trebuit eliberate pur și simplu chiar prin intermediul școlilor sau al medicului de familie, fără programări și alte lucruri de genul acesta”, conform psnews.ro

Sursa: bugetul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cornul și laptele: Câți bani a alocat Guvernul către Programul pentru şcoli al României

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Cornul și laptele: Câți bani a alocat Guvernul către Programul pentru şcoli al României

Executivul de la București a adoptat în ședinţa de Guvern din 10 august 2022, Hotărârea privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 pentru anul şcolar 2022-2023.

Ministrul Petre Daea a afirmat că Programul pentru şcoli al României este menit să creeze obiceiuri alimentare sănătoase şi să încurajeze creşterea consumului de produse locale în rândul copiilor. Acesta este construit în jurul a două componente: distribuţia de fructe, legume proaspete, lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, produse de panificaţie, precum şi aplicarea unor măsuri educative aferente, cum ar fi vizite la ferme pomicole/legumicole, ferme de producere a laptelui, staţiuni de cercetare, expoziţii, târguri; concursuri tematice, degustarea, organizarea de activităţi de grădinărit la nivelul şcolii; zile tematice dedicate consumului de fructe, legume, lapte şi produse lactate, utilizare de materiale didactice/educative).

Distribuţia săptămânală cuprinde două porţii de fructe şi/sau legume, două porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi cinci porţii de produse de panificaţie, repartizate după cum urmează: porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de covrigi simpli şi/sau biscuiţi uscaţi, iar porţia de lapte şi cea de produse lactate va fi însoţită de corn sau baton.

Elit - Gustul Desăvârșit

Bugetul alocat implementării Programului pentru şcoli al României în anul şcolar 2022-2023, în valoare de 562.850.883 lei, echivalentul a 113.730.224,89 euro, destinat unui număr de 1.885.225 copii din România. În acest an, printre beneficiarii Programului se va regăsi şi un număr de 2.648 copii din Ucraina. Fondurile provin din tr-un ajutor financiar din partea Uniunii – 85.896.139 lei (17.356.262 euro) şi un ajutor financiar naţional de 476.954.744 lei lei (96.373.963 euro).

Suma de 562.850.883 lei se va utiliza după cum urmează: 862.755 lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 37.757.460 lei pentru derularea măsurilor educative aferente; 768.422 lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 37.757.460 lei pentru derularea măsurilor educative aferente; 382.849 lei pentru acordarea gratuită de produse de panificaţie, exclusiv de la bugetul de stat; 321.936,61 lei, pentru evaluarea programului.

Potrivit reglementărilor europene, până în luna martie 2023, România va transmite CE un raport de evaluare al programului derulat pentru perioada 2017-2022.

Sursa: zf.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea