LIVE VIDEO| A început dezbaterea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Cîțu. Care sunt scenariile în urma votului

Astăzi, 5 octombrie, de la ora 12.00, a început dezbaterea moțiunii de cenzură inițiată de către PSD și intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!”. Pentru ca moțiunea să fie adoptată, trebuie să întrunească 234 de voturi „pentru”.

Cei 157 de parlamentari social-democraţi vor vota marţi moţiunea de cenzură, pentru că ţinta PSD este organizarea alegerilor anticipate, spunea prim-vicepreşedintele PSD Sorin Grindeanu.

Parlamentarii PSD au fost sfătuiţi să evite adunările publice cu multe persoane şi evenimentele care pot fi amânate pentru a nu se infecta cu virusul COVID-19, în contextul în care marţi trebuie să fie prezenţi în Parlament pentru a vota moţiunea de cenzură, a fost mesajul dat de Marcel Ciolacu.

Liderii AUR şi USR PLUS au anunţat că vor vota în favoarea primei moţiuni de cenzură care va fi supusă votului în Parlament.

Moţiunea de cenzură a PSD are şanse foarte mari să treacă, dacă social-democraţii o şi votează, afirma Dan Barna. El preciza că USR va vota „pentru”. Barna a spus că „ar trebui să fie un nivel de schizofrenie destul de mare ca PSD să-şi depună propria moţiune de cenzură şi apoi să nu participe la vot”.

Ce urmează după votul moţiunii, dacă moţiunea de cenzură nu este adoptată

După votul moţiunii de cenzură, există două posibilităţi: aceea a căderii Guvernului în funcţie şi aceea a menţinerii în funcţie a Guvernului.

În cazul în care moţiunea de cenzură nu întruneşte majoritatea necesară pentru a fi adoptată, Guvernul rămâne în funcţie. Totodată, dacă moţiunea este respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Ce urmează după votul moţiunii, dacă moţiunea de cenzură este adoptată

În situaţia în care moţiunea este adoptată, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, încrederea acordată de Parlament Guvernului se consideră retrasă, iar Guvenul este demis (art. 113 din Constituţie).

În acest caz, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru (art. 93 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).

Preşedintele României desemnează un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru, în baza articolului 85 din Constituţie. Urmează calendarul procedural aplicat formării unui nou guvern. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, un nou vot de încredere Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului (art. 103, alin. 2 din Constituţie).

Birourile permanente stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului. Urmează audierile individuale ale miniştrilor propuşi, acestea finalizându-se cu un un aviz comun consultativ, motivat, din partea comisiilor permanente ale celor două camere (art. 88 din Regulamentul comun).

În data stabilită de Birourile permanente pentru acordarea votului de încredere, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului, preşedintele de şedinţă dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului. În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului.

În aceeaşi zi, după încheierea dezbaterilor, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Dacă Guvernul nu este învestit, preşedintele poate desemna un alt premier.