Avertizare meteo: Vremea se va răci semnificativ în această săptămână. Vijelii, descărcări electrice, grindină și chiar lapoviță în zonele înalte

Meteorologii au emis prognoza pentru săptămâna această și se pare că vara va mai întârzia. Luni și marți temperaturile se vor menține destul de ridicate, însă de miercuri vor începe să scadă, apărând și precipitațiile.

Vremea se schimbă brusc și aduce temperaturi reci

Prognoza meteorologică emisă de ANM trage un semnal de alarmă și spune că vremea se va schimba radical! De la temperaturile de vară, vom trece la unele de toamnă târzie. Astfel, în unele zone din țară, temperaturile minime vor scădea până la nivelul de încheț!

Meteorologii au anunțat pentru luni temperaturi în continuare crescute. Vremea va fi chiar mai caldă decât în mod obişnuit pentru această dată, cu maxime care se vor situa, în general, între 22-31 grade Celsius, iar cele minime vor fi cuprinse între 4 grade Celsius în depresiunile din estul Transilvaniei şi 18 grade Celsius în Dealurile de Vest. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare după-amiaza şi noaptea, însă doar pe arii restrânse, îndeosebi în sud-estul teritoriului şi la munte, vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Pentru Capitală, meteorologii anunță că cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab, până la moderat. Maximele vor atinge 29-30 grade Celsius, iar temperatura minimă va scădea până în jurul valorilor de 14-15 grade Celsius.

De marți, încep ploile

Pentru ziua de marți, meteorologii anunță în regiunile vestice, nordice, estice, centrale şi la munte valorile termice mai scăzute, iar vremea va deveni instabilă şi se va manifesta prin averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări ale vântului. Izolat, se pot forma vijelii şi poate cădea grindină.

În restul teritoriului vremea va fi călduroasă, cu temperaturi maxime ce se vor situa între 22-32 grade Celsius, iar minime cuprinse între 9-17 grade Celsius. În București se vor semnala înnorări temporare și vor fi posibile averse cu descărcări electrice și intensificări ale vântului. Și aici, temperaturile maxime vor atinge 32 de grade, pe când cele minime nu vor scădea sub 14 grade.

Vremea se va răci considerabil, de miercuri

Meteorologii spun că vremea va schimba foaia începând cu ziua de miercuri. Valorile termice vor scădea semnificativ, astfel că vremea va deveni rece pentru această perioadă din an în majoritatea zonelor, cu maxime cuprinse între 14 și 23 grade Celsius, și minime cuprinse între 0 şi 10 grade Celsius. Cerul va fi temporar noros şi local vor fi averse, cu probabilitate mai mare în sudul ţării şi în zonele montane şi submontane. Cantităţile de apă pot fi însemnate, iar la munte, la altitudini mari, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi trecător ninsoare.

Bucureștenii vor simți și ei de miercuri schimbarea meteo. Vremea se va răci accentuat, iar maximele nu vor mai depăși 18 grade Celsius, pe când minimele vor scădea până la 6 grade Celsius. Cerul va avea înnorări mai ales pe timpul zilei când vor cădea averse de ploaie, posibil însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla moderat, cu intensificări temporare.

Sursa: impact.ro

România se va îndrepta spre impozite mai mari. Adrian Vasilescu, BNR: „Veniturile din buget raportate la PIB sunt pe ultimul loc din Uniunea Europeană”

Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională a României, a spus în seara zilei de duminică, la Digi24, că România se confruntă deja cu o criză economică multiplă, dar are totuși și un „punct tare”: nu se poate vorbi și despre o criză financiară. În opinia sa, o variantă pentru oprirea creșterii inflației ar fi majorarea impozitelor.

Cât de aproape suntem de o criză economică, de români care să rămână îndatorați la bănci, în contextul în care ratele cresc, de un șomaj în creștere? a fost întrebat, duminică seara, la Digi24, Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională. „România este în criză. Să sperăm că în această criză nu va veni o recesiune. Guvernatorul și-a exprimat speranța, de la tribuna de la care a vorbit joi, că România nu este în recesiune și sunt șanse să nu fim în recesiune, să trecem de asta. Criză financiară nu există în România, asta este o poveste, și tocmai ăsta e punctul tare: nu avem criză financiare în această criză multiplă”, a răspuns Adrian Vasilescu.
Reducerea TVA, o variantă proastă pentru România

„Eu cred că ne vom îndrepta inevitabil – este o părere personală, nu vorbesc în numele Băncii Naționale – ne vom îndrepta inevitabil către impozite mai mari, pentru că la această oră suntem țara cu impozitele raportate la PIB pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Adică, veniturile din buget raportate la PIB sunt pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Avem venituri de 27% și dorim cheltuieli de 40% . Nu se leagă”, a spus Adrian Vasilescu.

Întrebat dacă aceste creșteri de impozite și de taxe ar fi oportune încă de anul acesta sau mai bine de anul viitor, consilierul de strategie de la BNR a recunoscut: „E greu, e greu să faci creșteri de impozit, pentru că și așa populația este sleită de inflație, puterea de cumpărare a scăzut, dar
România a întârziat cu această măsură. Ea trebuia luată mai demult”, a atras atenția Adrian Vasilescu. „Depinde cum se va înțelege guvernul cu populația, coaliția, care ar trebui să voteze în Parlament o asemenea măsură, cu populația”, a completat el.

Reducerea TVA, prin urmare, nu ar fi o variantă bună pentru România în acest moment. „TVA-ul a făcut deja foarte multe exerciții de reducere. Să ne amintim că în 2015 când a fost redus TVA-ul de la 19 la sută la 15 la sută, ne-am trezit cu o creștere sub zero a prețurilor, adică o inflație negativă. Nu era deflație. România n-a fost în deflație, dar a fost într-o struțo-cămilă de inflație negativă, prețuri sub zero”, a arătat consilierul BNR.
Cât mai crește inflația în România și la cât ar putea ajunge

„Țările dimprejurul nostru au inflații mai mari decât noi. Ele au luat înainte cu inflația, s-au dus mult mai departe decât noi, sunt și acum înaintea noastră cu inflația și normal că ei se luptă cu o inflație mai puternică și mai persistentă decât a noastră. Și a noastră e o inflație mare, dar nu e cea mai mare”, a mai spus el.

Adrian Vasilescu spune că maximul inflației în România, potrivit analizelor făcute în baza datelor existente la această oră, va fi de 14 la sută. „Dacă datele se vor schimba, se vor schimba și prognozele. Dar pe datele existente acum, prognoza este maxim 14 la sfârșitul acestui an, după care va veni spre 12, pe urmă spre 6-7, apoi spre 6-5 prin 2024, deci este o inflației pe termen lung. Băncile centrale mari au crezut că este o inflație tranzitorii. Au bătut monedă cu inflația tranzitorie, s-au fript, acum au înțeles că este inflație pe termen lung și că trebuie să ia măsuri drastice și ele”, a comentat Adrian Vasilescu.
De ce România nu e ca Bulgaria

Bulgaria cere Comisiei Europene eliminarea accizei la carburant și la energie. Întrebat dacă este o măsură pe care ar putea să o ia și statul român și dacă ar funcționa și pentru România această variantă, Adrian Vasilescu spune că în opinia sa, măsurile de compensare și de plafonare, care
sunt prelungite pentru încă un an de zile începând de la 1 aprilie, sunt pe măsura puterii României.

„Bulgaria nu are deficitul bugetar al României. Am fost pe deficit bugetar de 10 la sută în 2020, acesta a scăzut la 7 la sută, dar e în continuare foarte mare. El este cuplat cu un deficit, de asemenea mare, al balanței importuri-exporturi, care se reflectă și într-un deficit de cont curent. Avem un buget care este ocupat în proporție de 90 la sută de salarii și de pensii. Mai rămân 10% din acest buget din care se mai pot face anumite cheltuieli și restul, pe deficit bugetar”, a explicat Vasilescu.
Vor crește dobânzile și mai mult?

Întrebat dacă Banca Centrală va majora dobânda-cheie, el a spus că anticipațiile privind dobânda-cheie sunt interzise în fiecare bancă centrală, pentru că ar putea să influențeze piața.

„Pot să vă spun foarte limpede că dobânzile sunt în creștere. Este o perioadă în toată lumea de creștere a dobânzilor. De altfel, se produce un transfer, o tranziție de la marea relaxare, cu care s-au obișnuit marile bănci centrale din 2012 și până înainte de criza asta (adusă de pandemie și acum de război – n.r.), la marea înăsprire. Dobânzile cresc și Banca Națională a crescut dobânzile de 3 ori, iată, în acest an”, a punctat Adrian Vasilescu.

Consilierul de strategie de la BNR a comentat și criticile care vin din partea unor analiști economici, care acuză Banca Națională că susține politica inflaționistă, pentru că a majorat cu 0,75% dobânda-cheie, ceea ce ar fi prea puțin, în opinia acestora.

„Da, sunt unii economiști care spun că ar fi trebuit să trecem la dobândă real pozitivă. Dacă inflația este la 12 la sută, cât ar trebui să fie dobânda pozitivă? 14 la sută dobânda? Și să fim o insulă singulară în lumea asta în care dobânzile sunt în continuare real negative, chiar dacă se desprind de zero și merg către 1, către 2? Statele Unite deja au pornit înainte, Banca Centrală Europeană pregătește asemenea măsuri. Noi cât să ridicăm dobânzile ca să ne desprindem? Să fim singuri în lumea asta – caraghioși, de altfel?” – a spus Vasilescu.

El a explicat că dobânzile trebuie „stabilite cu maximă atenție, maximă prudență, cu un dozaj și un calendar foarte exacte, corespunzătoare realității”.

În ceea ce privește inflația, „deja lumea toată s-a lămurit, nu mai discută, sunt axiome. Inflația determinată de energie, adică de gaze și de energie electrică și de combustibili, nu poate fi combătută cu politică monetară. Politica monetară peste tot în lume este rezervată pentru runda a doua, adică pentru influențele pe care prețurile care cresc, stimulate de energia electrică, spre gaze și spre combustibili, prețurile astea împrăștie prin toată masa de consum. Asta înseamnă efecte de runda a doua. Inflația este combătută pe efectele de runda a doua cu dobânda de politică monetară”, a arătat Adrian Vasilescu.

Sursa: digi24.ro

Surprize la Recensământul 2022: În jumătate din țară, auto-recenzații din mediul rural îi depășesc cu mult pe cei din urban

În aproape jumătate din județele țării, populația din mediul rural care s-a auto-recenzat o depășește pe cea din mediul urban, arată datele la zi ale Recensamântului Populației, iar în județul Dâmbovița ponderea auto-recenzaților din rural este de 70%, față de mai puțin de 30% în mediul urban.

În Vrancea, Teleorman și Giurgiu de asemenea, populația din mediul rural pare mult mai interesată în a se auto-recenza decât cei din zonele urbane.

Situația pe urban/rural pe județe arată ca în graficul de mai jos:

”Este o evoluție surprinzătoare, populația din rural reprezentând doar 45 la sută din întreaga populație. Analiza gradului corelat de recenzare a populației urbane și rurale pe județe relevă constatări surprinzătoare. Putem vorbi de o veritabilă revanșă a populației din mediul rural în fața unei populații urbane cu nivel superior de educație, dotare incomparabil mai bună cu laptopuri, calculatoare, tablete, abilități superioare de folosirea a acestor echipamente, având activități profesionale, de studiu ori personale în care este mai frecventă folosirea calculatorului și laptopului, dar mai puțin interesată în marea operațiune statistică din România”, spune profesorul Vasile Ghețău.

Pe medie, cel mai bine la capitolul auto-recenzare stau județele Brașov și Harghita, cu peste 60% din populație auto-recenzată. Acestea sunt urmate de Covasna, Bihor și Cluj, unde ponderea autor-recenzaților trece de 55%. La polul opus găsim județele Bacău, Iași, Mehedinți și Dolj, unde interesul pentru recensământ pare cel mai mic din întreaga țară.