Ion Arion, singurul martir al Unirii de la 1918, împușcat în tren în timp ce flutura tricolorul. Suspect, un maghiar, însă nu a existat niciun condamnat

Ion Arion rămâne singurul ”erou martir al Marii Uniri”, fiind împușcat la 30 noiembrie 1918 pentru că flutura, pe geamul trenului care ducea spre Alba Iulia, steagul tricolor și milita pentru unirea Transilvaniei cu România. Suspect a fost un maghiar, însă nu a existat niciun condamnat.

Istoricul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Tudor Roșu, a declarat că Ion Arion a murit, la vârsta de 24 de ani, după ce a fost împușcat de mai multe ori în zona pieptului, focurile fiind trase de la etajul Gării CFR din Teiuș, dar și dintr-o garnitură de tren germană de pe liniile inferioare.

Înainte să fie împușcat, tânărul Ion Arion a coborât în Gara CFR Teiuș și a făcut o horă  alături de locuitori ai comunei clujene Iara.  

”A fluturat drapelul pe geam și de la etajul Gării din Teiuș s-a pornit foc asupra trenului, când deja era în mișcare. Se pare că s-a tras și dintr-o garnitură de tren germană de pe liniile inferioare. El era din Cluj, din comuna Iara, sat Agriș.  El a fost ales să fie purtătorul steagului delegației (n.r. comunității) sale. Neoficial spun delegație, a nu se confunda cu cele oficiale. Trenul mergea pe direcția Apahida – Teiuș – Alba Iulia și evenimentul s-a petrecut la Teiuș. După datele existente, ar fi singurul om mort pentru Unire, împușcat din cauza asta, că flutura un steag și milita pentru unire. După unele surse ar mai fi și alte cazuri dar nu sunt confirmate. El e considerat singurul martir al Unirii”, a spus Tudor Roșu.

Ion Arion a primit mai multe gloanțe în zona pieptului și a murit până când trenul a ajuns de la Teiuș la Alba Iulia, distanță de 15 kilometri pe care a parcurs-o într-o oră.

Citește și: Marea Unire – scurtă cronologie

La acea vreme, în  30 noiembrie și 1 decembrie, căile ferate erau foarte aglomerate şi erau adăugate garnituri de tren suplimentare, deoarece fiecare comună cu pretenții voia să aibă reprezentanți la Alba Iulia.

”Când trenul a ajuns la Alba Iulia, Ion Arion era deja mort, trupul său a fost depus pe catafalc la biserica din cartierul Maieri, în zona gării din Alba Iulia. Ulterior, a fost înmormântat în cimitirul Maieri, la 2 decembrie 1918, după un ceremonial special la care au participat diverse personalităţi ale vremii. Există şi o fotografie realizată de Samoilă Mârza cu sicriul deschis al lui Ion Arion. Cel care a oficiat slujba religioasă a fost Florian Rusan, preotul paroh din Maieri, un preot cunoscut la vremea respectivă, cel care s-a şi îngrijit ulterior de ridicarea monumentului funerar şi de organizarea parastaselor”, a afirmat Tudor Roşu.

În cazul uciderii lui Ion Arion a fost deschisă o anchetă, care în primă fază a fost derulată de autorităţile maghiare, mai exact un procuror maghiar de la Cluj-Napoca.

”Se demarează ancheta, are loc și un proces, dar suspecții sunt achitați și nu e nimeni condamnat pe cazul acesta. Suspiciunile mergeau spre un ungur din Garda Maghiară din Teiuș”, potrivit istoricului Tudor Roșu.

Dosarul uciderii lui Ion Arion cuprinde însemnări şi declaraţii chiar şi din 1920, iar un raport de atunci al Procuraturii Alba Iulia precizează: „În contra inculpatului Iuliu Andrasi ridic acuza pentru crima de asasinare comisă în gara Teiuş, la 30 noiembrie 1918, asupra trenului de persoane care vinea la adunarea naţională Română la Alba Iulia, după vagonul de poştă fiind adăpostit în mai multe rânduri cu intenţiunea precujetată a împuşcat asupra decedatului Ioan când acesta ţinea în mână steagul tricolor românesc, în urma cărei împuşcături a murit subit”.

În memoria martirului Ion Arion, în anul 1994, în Stația CFR Teiuș a fost amplasată o placă comemorativă.

În fiecare an, în data de 30 noiembrie, pe peronul Stației CFR Teiuș, Primăria și Consiliul Local Teiuș comemorează moartea lui Ion Arion printr-o slujbă, alocuțiuni și program artistic prezentat de elevi.

În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegaţi aleşi din toate categoriile sociale şi veniţi de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.

În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu şi avansat program de reforme democratice care urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat totodată sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti.

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a fost votată.

Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---