Rămâi conectat

Actualitate

Investiție URIAȘĂ: România ar putea cumpăra sistemul anti-rachete Iron Dome. Cât costă și cum funcționează

Ziarul Unirea

Publicat

în

Investiție URIAȘĂ: România ar putea cumpăra sistemul anti-rachete Iron Dome. Cât costă și cum funcționează

România vrea să cumpere sistemul de apărare antirachetă Iron Dome (Domul de Fier) al Israelului, potrivit unor surse de la Ministerul român al Apărării, în urma unei vizite, săptămâna trecută, a ministrului Vasile Dîncu în Israel, iar în cazul încheierii unui contract, România, un stat membru NATO, ar putea să fie primul stat membru al Uniunii Europene (UE) care cumpără acest sistem, relatează Haaretz și news.ro.

Iron Dome a intrat în arsenalul defensiv israelian în 2011 şi şi-a dovedit eficienţa împotriva unor atacuri provenind din Fâşia Gaza.

O baterie a domului costă aproximativ 150 de milioane de dolari, iar o rachetă de interceptare aproximativ 50.000 de dolari.

Elit - Gustul Desăvârșit

Israelul nu a reuşit să comercializeze acest sistem. El a vândut două sisteme armatei americane (US Army) cu 373 de milioane de dolari, iar Washingtonul nu este interesat de alte achiziţii.

Azerbaidjanul a cumpărat de asemenea sistemul, iar Singapore, Canada, Coreea de Sud, India, Finlanda, Slovacia şi Cehia au cumpărat componente ale părţii radar a sistemului.

Sistemul este conceput de către Ministerul israelian al Apărării şi contractori din industria israeliană a apărării, dar a fost dezvltat împreună cu Statele Unite.

Israelul a investit 800 de milioane de shekeli (232 de milioane de dolari) în dezvoltarea domului, însă Statele Unite au investit de patru ori mai mult, prin alocări aprobate de Congres.

Astfel, orice vânzare a Iron Dome implică aprobarea Statelor Unite.

Israelul a vândut sistemul regimului autoritarist din Azerbaidjan în timpul lui administraţiei Trump, însă Joe Biden nu aprobă contractul.

Rachetele sistemului sunt produse tot printr-un proiect comun americano-israelian, al Rafael Advanced Defense Systems şi grupului american Raytheon.

Dezvoltarea rachetelor a costat aproximativ patru miliarde de dolari.

Haaretz scrie că surse sale afirmă că şansele unui contract cu România sunt ”foarte bune”.

Vasile Dîncu a refuzat, într-un interviu acordat Haaretz, să discute despre Iron Dome, însă a declarat că România abia aşteaptă să-şi actualizeze acordurile de cooperare în domeniul securităţii cu Israelul.

”Vrem să ne îmbunătăţim cooperarea militară şi în domeniul securităţii militare, ca opusă celei civile, medicale, pe linia frontului. Din cauza experienţei sale, Israelul cunoaşte cel mai bine subiectul”, a declarat el.

”Vrem să aducem cunoaşterea tehnologică şi inovaţia israeliene în România. Industria noastră militară este depăşită. Iar eu am descoperit că Israelul, spre deosebire de altele, este o ţară care nu vrea doar să vândă echipament militar, ci vrea să obţină o licenţă de manufactură în România, iar asta este foarte important pentru noi. Asta ne va permite să exportăm sisteme de armament în NATO”, a declarat el.

Israelul a vândut României, în ultimii 25 de ani, armament în valoare de peste un miliard de dolari, estimează Haaretz.

Vasile Dîncu, în vârstă de 60 de ani, care este ministrul PSD al Apărării României de aproape un an, a vizitat Israelul în două rânduri, iar săptămâna trecută pentru prima oară de când se află în post.

România a avut relaţii speciale în domeniul securităţii şi spionajului cu Israelul încă dinaintea prăbuşirii comunismului şi execuţiei dictatorului Nicolae Ceauşescu, în 1989, iar aceste relaţii s-au consolidat în ultimele decenii/

”Avem, în prezent, opt acorduri de vânzare-cumpărare cu companii israeliene, inclusiv cu Elbit and Rafael”, a declarat Dîncu.

Aceste acorduri au condus la construirea a patru fabrici în România, care au 800 de angajaţi, care produc piese de schimb pentru drone, turele şi echipament electronic.

În baza acestor relaţii, România a încheiat un acord cu Israelul prin care Forţele aeriene israeliene se antrenează în spaţiul aerian românesc în simularea unui atac în Iran, exerciţii care au avut loc înainte în Turcia, înainte să fie anulate de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

România intenţionează să semneze acorduri de cooperare în domeniul securităţii prin care militarii israelieni şi rmâni să efectueze manevre militare comune.

Elbit i-a modernizat avioanele ruse de tip MiG-29, ”însă România este interesată de echipament occidental”, a declarat Dîncu.

MiG-urile româneşti urmează să fie scoase din serviciu în aproximativ un an de zile.

România a cumpărat, cu aprobarea Statelor Unite, 17 avioane de tip F-16 din Portugalia şi 32 de la Norvegia, însă Israelul vrea să-i vândă şi el avioane de acest timp, însă Dîncu respinge acest lucru.

România vrea să cumpere avioane de vânătoare americane de tip F-35.

Însă România consideră Israelul ”un punct de acces” la tehnologia occidentală.

Dîncu a declaart în acest sens că Elbit Systems are o ”şansă bună” să câştige trei licitaţii în curs în proiecte privind războiul electromic, radare şi drone.

Guvernul român vrea să-şi crească nivelul cooperării cu Israelul prin manevre militare comune şi o îmbunătăţire a cooperării între serviciile de informnaţii externe (Mossad) şi interne (Shin Beth) cu spionajul românesc, o cooperare care este deja ”foarte bună”, a declarat Dîncu.

Întrebat de Haaretz cine reprezintă o potenţială ameninţare la adresa României, ministrul român a răspuns fără echivoc că Rusia, ”chiar dacă nu este o ameninţare directă”.

”Noi suntem parte a apărării colective a NATO şi operăm în acest cadru. Trebuie să ne apărăm”, a declarat el.

Aproximativ 5.000 de militari NATO sunt staţionaţi în prezent în România, avioane NATO patrulează spaţiul aerian român, o ţară care are frontiere cu Ucraina şi Rusia.

Un război în partea de nord-est a României este cel mai sensibil subiect în România, scrie Haaretz.

Dîncu a declarat la începutul acestui interviu, scrie Haaretz, că preşedintele român Klaus Iohannis i-a spus să nu vorbească despre Războiul rus din Ucraina.

România, împreună cu Polonia, Slovacia şi ţările baltice, este un ”jucător important în tranzitul armamentului în Ucraina”, scrie ziarul israelian.

Ministrul român al Apărării a discutat despre Războiul rus din Ucraina cu omologul său israelian Benny Gantz.

”Dar impresia este aceeaşi. Politica Israelului este să stea pe gard. Cu alte cuvinte, inclusiv în timpul premierului Yair Lapid, Israelul spune că «noi facem parte din Occident. Cumpăraţi arme de la noi, însă să nu vă aşteptaţi să vă susţinem politica şi strategia”, conchide Haaretz.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

OFICIAL| Sorin Cîmpeanu a DEMISIONAT din funcția de Ministru al Educației

Ziarul Unirea

Publicat

în

Sorin Cîmpeanu a DEMISIONAT din funcția de Ministru al Educației

Sorin Cîmpeanu a anunțat joi seara că demisionează din funcția de ministru al educației în Guvernul Ciucă.

„Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației. A fost o șansă și o onoare pentru mine sa încep reformarea din temelii a sistemului national de învățământ.

Elit - Gustul Desăvârșit

Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul in CV. Aveam și una și alta. Am venit într-un moment extrem de dificil cu dorința de a schimba lucrurile în bine.

Mi-am început mandatul într-o criză sanitară fără precedent și am luptat pentru ca în toată acea perioadă elevii să meargă la școală cu prezență fizică. Am militat în mod constant și am asigurat cadrul legal pentru ca finanțarea educației să crească.

În mandatul de ministru al educației am reușit schimbări care au pus bazele reformei “România Educată”:

1. un sistem de educație timpurie integrat, prin preluarea creșelor în sistemul de învățământ;

2. îndeplinirea jaloanelor PNRR care asigură suportul financiar atât de important pentru reforma sistemului de învățământ; am preluat mandatul cu un buget de 1 miliard euro pentru educație, iar acum educația are doar în PNRR un buget de 3,6 miliarde de euro. Până acum am contractat și sunt în derulare toate cele 1402 proiecte pentru reducerea abandonului școlar – prima rundă (1,14 miliarde lei) și toate cele 61 de proiecte pentru digitalizarea universităților românești (1,24 miliarde lei);

3. organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director în școli;

4. mărirea burselor elevilor;

5. recunoașterea meritelor olimpicilor prin recompensarea acestora la justa valoare;

6. rezolvarea problemei decontării integrale a navetei elevilor;

7. demararea reformării planurilor-cadru și curriculumului aferent – o schimbare atât de mult așteptată;

8. extinderea programului Masă caldă în școli de la 150 de unități la 450 de unități de învățământ;

9. introducerea învățământului dual la nivel universitar;

10. internaționalizarea universităților românești prin reglementarea diplomei joint degree;

Și multe altele………

Am elaborat proiectele Legilor “România Educată” și am parcurs procedura de dezbatere publică, în urma căreia am finalizat cele două proiecte, preluând foarte multe amendamente care au adus plus valoare, astfel încât aceste proiecte sa răspundă pe deplin așteptărilor și nevoilor reale ale societății.

Sunt omul care construiește și nu sunt omul care dărâmă!

Cu toții avem obligația să contribuim și să susținem reforma în educație!

Cred în România Educată și voi susține Legile “România Educată” din calitatea mea de profesor, de rector și de senator.

Proiectele legilor “România Educata” reprezintă cea mai buna șansa pentru o educație așa cum cred ca ne dorim cu toții. Altfel, în lipsa unui acces echitabil la o educație de calitate, vor fi și mai mulți oamenii care nu percep conținuturi și nu înțeleg adevăratul sens al cuvintelor.

Le mulțumesc tuturor celor care, cu onestitate, au ales sa susțină educația!”, a transmis ministrul demisionar Cîmpeanu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

COȘMARUL unei comune din Alba: Nu mai poate să își plătească facturile și furnizorul de energie electrică a oprit alimentarea pentru un dispensar și alte câteva puncte

URSALEȘ Iulian

Publicat

în

COȘMARUL unei comune din Alba: Nu mai poate să își plătească facturile și furnizorul de energie electrică a oprit alimentarea pentru un dispensar și alte câteva puncte

Comuna Roșia Montană din Munții Apuseni se confruntă cu mari probleme după ce nu mai poate să își plătească facturile de aproape trei luni de zile. Joi, 29 septembrie, furnizorul de energie electrică a oprit alimentarea pentru dispensarul comunal din satul Cărpiniș, iluminatul public din satul Gura Roșiei și baia comunală.

Viceprimarul Vasile Morariu susține că sunt datorii la Electrica și la stația de pompe care asigură alimentarea cu apă potabilă a comunei, dar și la sediul primăriei. Toate acestea au loc în contextul în care administrația locală nu mai poate să plătească facturile după ce funcționarul primăriei a refuzat să pună vizele CFP (control financiar preventiv).

Elit - Gustul Desăvârșit

Angajatul primăriei responsabil de viza CPF nu are încredere și singuranță în a pune parafa pe facturile emise, mai ales cele din achiziții publice, unde serviciul a fost externalizat către o firmă privată. Funcționarii primăriei nu vad contractele făcute în urma licitației, ci doar cum vin la semnat și stampilat pentru a fi făcute plățile.

Doi funcționari desemnați cu viza CPF au adus adeverințe medicale sau și-au luat concediu medical și, astfel, au refuzat să semneze pentru control financiar preventiv. Viceprimarul susține că nu vede o rezolvare rapidă a situației, având în vedere că nu ar mai exista niciun funcționar în primărie care să preia această atribuție.

În plus, conturile Primăriei Roșia Montană au fost blocate în urma unei executări judecătorești. Administrația locală a fost obligată în instanță să plătească suma de 141.721 de lei unei firme din Cluj care a exectuat în trecut lucrări la rețeaua de apă și canalizare. Deoarece suma aferentă contractului nu a fost plătită integral, firma a acționat în instanță primăria și a cîștigat procesul.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

DOLIU în lumea teatrului: A murit Alexandru Arșinel. Actorul avea 83 de ani

Ziarul Unirea

Publicat

în

DOLIU în lumea teatrului: A murit Alexandru Arșinel. Actorul avea 83 de ani

Alexandru Arşinel s-a născut în localitatea Dolhasca, judeţul Suceava, potrivit www.teatrultanase.ro.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1962, avându-i colegi de promoţie pe Constantin Diplan, Camelia Zorlescu, Ion Andrei, Harry Baranga şi Harry Zomenov. A fost repartizat împreună cu majoritatea colegilor săi la Teatrul de Stat din Târgu Mureş, unde a înfiinţat secţia română a acestui teatru. Aici l-a interpretat pe Kuklin în spectacolul ”Oceanul” de Al. Steiu, în regia lui Cristina Munteanu, a fost Maiorul în ”Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, în regia lui Mihai Paxino, Fabian în ”A 12-a noapte” de William Shakespeare, în regia lui Eugen Mercus şi Titta Nane în piesa ”Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni, în regia semnată de Mihai Reicu. La Teatrul Naţional din Bucureşti a putut fi văzut interpretând rolul lui Prisâpkim în spectacolul ”Ploşniţa” de V. Maiacovski.

Elit - Gustul Desăvârșit

A jucat, începând din 1967, zeci de roluri în spectacole cu mii de reprezentaţii atât la Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase” din Bucureşti cât şi la Grădina Boema: musicalul ”Groapa” de Eugen Barbu şi Radu Şerban, musicalul ”Doctore sunt al dumneavoastră”, de Aurel Storin şi Vasile Vasilache jr., spectacolul ”Revista cu paiaţe” de Mihai Maximilian, muzica V. Veselovski, ”Deschis pentru renovare” de Alexandru Mirodan, ”Se caută o vedetă” de Aurel Felea şi Sandi Rudeanu, ”Vino să ne vezi diseară” de Petre Bărbulescu, ”Nicuţă . . . la Tănase” de Nicuţă Tănase şi Marin Traian, ”Aventurile unei umbrele” de Nell Cobar, ”Uite că nu tac” de Petre Bărbulescu, ”Savoy, Savoy” de Eugen Rotaru şi Marius Ţeicu, ”Sonatul lunii” de Saşa Georgescu şi Puiu Călinescu, ”Un băiat de zahăr… ars” de Harry Negrin şi Puiu Călinescu, ”Bimbirică” comedie muzicală de Aurel Storin, ”Scandal la Boema”, ”Nevestele vesele din Boema”, ”Boema, slăbiciunea mea”, ”Boema, bucuria mea”, ”Artiştii şi Boema”, ”Stela, stelele şi Boema”, ”Bună seara, Boema”, ”Carre de aşi”, ”Hohote în Paradis”, ”1001 de glume” de Mihai Maximilian şi V.Veselovski, ”Ah, femeile” de Mihai Maximilian, ”Nimic despre papagali”, ”Ok, Melody”, ”Comedie pe Titanic”, ”Piei, drace!”, ”Vivat Revista!”, ”Hohote în Herăstrău”. De asemenea, a avut numeroase apariţii în emisiuni de divertisment la radio, dar şi la televiziune, şi a făcut numeroase turnee în străinătate.

Alexandru Arşinel a format împreună cu marea actriţă Stela Popescu (1935-2017), începând din 1978, un cuplu artistic celebru atât în ţară, cât şi peste hotare, fiind vedetele incontestabile ale teatrului de revistă. În stagiunea 2008-2009, spectacolul „Aplauze, aplauze” a marcat împlinirea a 30 de ani de activitate a cuplului Stela Popescu – Alexandru Arşinel. Totodată, pentru activitatea lor, cei doi mari actori au fost răsplătiţi, în 2002, cu Premiul special al UNITER pentru teatrul de revistă.

Actorul a înregistrat zeci de piese pentru Teatrul Naţional Radiofonic, dintre care amintim: ”Cercul” de Mircea Radu Iacoban, ”O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale, ”Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu (regia Paul Stratilat), comediile muzicale ”Franţuzitele” de Magda Duţu şi ”Un poet romantic” de Matei Milo, ”Cine-ajunge sus la fix” de Dumitru Solomon, ”Căsătorie cu de-a sila” de Moliere, ”Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, „Femeile care ucid bărbaţii” de Michal Tonecki, ”Adunarea femeilor” de Aristofan sau ”Aventurile Baronului Münchausen” de Gottfried August Bürger, ”Romeo şi Julieta nu mor niciodată” de D.D. Pătrăşcanu, ”Pe urmele dosarului albastru” de R. Negoiţă, regia Titel Constantinescu, ”Drumul Victoriei” de G. Sacadat, N. Smirnov, regia Dan Puican, ”Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni, regia Mihai Raicu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea