Vești bune pentru români: Salariul mediu net a crescut, în luna septembrie a anului 2022. Datele INS

Salariul net în România a crescut în luna septembrie a anului 2022, ultima lună în care au fost calculate statisticile la nivel național, arată INS.

Mai mult, există un domeniul în care salariul net a depășit suma de 16.000 de lei în septembrie, la nivel național. În luna septembrie, salariul mediu net în România a fost 4.003 lei, în creștere cu 70 lei față de luna precedentă. În același timp însă inflația a ajuns la 15,3% în această perioadă.

Conform acelorași date comunicate de INS, cele mai mari salarii din țară au fost încasate de cei care lucrează în domeniul fabricării produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului (16.085 lei). La polul opus, cele mai mici salarii se înregistrează în domeniul HORECA (2.233 lei).

Sunt și români mai norocoși decât ceilalți și care câștigă peste 16.000 de lei lunar, adică mai mult 3.000 de euro. Astfel, codul CAEN 19 (din care face parte fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului) include: transformarea petrolului brut si a carbunelui în produse finite, este aria de activitate care înregistrează cele mai mari creșteri financiare, chiar mai mari decât în domeniul IT.

În majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut în luna septembrie a acestui an, față de luna august 2022. Acest lucru se datorează, în primul rând, primelor ocazionale care au fost acordate (prime trimestriale, anuale, bonusuri pentru management, pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), dar și drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, sumelor din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

Totodată, creșterile câştigului salarial mediu net din România s-au datorat și realizărilor de producţie ori a încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Este vorba de o serie de majorări la pensii, alocaţii, ajutor pentru facturi, alimente sau lemne de foc. Într-o intervenție la Antena3 CNN, Sorin Grindeanu a dezvoltat acest subiect, precizând care vor fi majorările pe care le vor primi românii din ianuarie 2023.

– Alocaţii: un plus de 5,1%

– Pensii: majorare de 15% fără ajutor sau de 11,92% plus ajutor, ceea ce va însemna 4.000 lei în luna ianuarie

– Ajutor pentru mâncare – 250 de lei

– Ajutor pentru facturi: 1.000 lei un singur ajutor sau 100 – 150 de lei/ lună

– Ajutor lemne – până la 350 de lei, în funcţie de venit

– Salariul minim: 3.000 lei brut.

Peste 4,4 milioane de pensionari ar putea primi în prima lună a anului un venit total 4.000 de lei, potrivit unei propuneri a PSD. Este vorba despre 95% din numărul total al pensionarilor. Este o variantă asumată public de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, iar suma se referă la pensie plus un ajutor one-off.

La începutul acestui an, de un astfel de ajutor au beneficiat doar cei care aveau o pensie mai mică de 1600 de lei pensia, venitul total nu trebuia să depășească 2.200 de lei. Acum vor fi mult mai mulți beneficiari, spune Marcel Ciolacu, astfel că pot primi toţi cei care au pensie mai mică de 4.000 de lei.

Cine se poate încadra la acest ajutor

Vârstnicii cu o pensie de 2.500 de lei vor primi în luna ianuarie în plus de 1500 de lei, adică 4000 de lei. De asemenea, cei cu o pensie de 1.900 de lei ar urma să primească în ianuarie un ajutor de 2200 de lei, astfel că totalul va ajunge tot la 4000 de lei.

„Pensiile nu cresc cu același procent pentru toată lumea”, a anunţat, în urmă cu câteva zile ministrul Marius Budăi. „Ca să înțeleagă toată lumea, pensiile nu se majorează în același procent pentru toată lumea. Pensiile cuprind în interiorul lor puncte de pensie și noi majorăm valoarea punctelor de pensie, valoarea punctului de pensie, așa cum este și legal și constituțional. Deci nu majorăm același procent.

Eu sunt susținătorul unei majorări pentru toată lumea, pentru că toți au contribuit, unii mai mult, alţii mai puțin, dar trebuie, de altfel să fim și conștienți de perioada grea pe care o traversează întreaga lume, nu numai România, acum să sprijinim categoriile vulnerabile. Practic, trebuie să facem tot posibilul să nu lăsăm pe mine la marginea societății”, a punctat ministrul Muncii, Marius Budăi.

VIDEO| ZĂPADĂ pe Transalpina: Drumarii intervin cu utilaje pe sectorul Rânca – Obârșia Lotrului, pentru deszăpezire

CNAIR a început în cursul zilei de astăzi, 12 noiembrie, acțiuni de deszăpezire pe DN 67C – Transalpina, sectorul Rânca – Obârșia Lotrului.

„Pe Transalpina, între Rânca și Obârșia Lotrului, partea carosabilă a fost acoperită cu un strat subțire de zăpadă.

Temperatura înregistrată la această oră este de -3⁰ și bate vântul.

Utilajele de deszăpezire acționează cu lamă și material antiderapant pentru a asigura circulația rutieră în condiții de siguranță.

Reamintim că accesul pe acest sector de drum este permis între orele 10⁰⁰ și 17⁰⁰.

În funcție de starea vremii se va lua decizia dacă astăzi circulația va fi deschisă!”, au transmis reprezentanții DRDP Craiova, prin intermediul paginii de socializare.

Comisia Europeană mobilizează 1 miliard de euro pentru țările din jurul Ucrainei, inclusiv pentru România, pentru a asigura „culoarele de solidaritate”

Ca parte a răspunsului Uniunii Europene la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia Europeană anunță vineri seara că mobilizează 1 miliard de euro pentru a asigura așa numitele „culoare de securitate”, create pentru exporturile agricole ale Ucrainei, precum și pentru exportul și importul de alte mărfuri, potrivit unui comunicat oficial al Comisiei Europene.

Culoarele de solidaritate au fost constituite la 12 mai 2022, de Uniunea Europeană și țările membre din vecinătatea Ucrainei, respectiv Cehia, Polonia, România, Slovacia și Republica Moldova.

Fiind unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume, Ucraina furniza în mod normal aproximativ 45 de milioane de tone de cereale pe piața mondială în fiecare an. Cu toate acestea, în războiul său brutal împotriva Ucrainei, Rusia vizează în mod deliberat producția și exporturile agricole, blocând tranzitul în condiții de siguranță către și dinspre porturile ucrainene de la Marea Neagră și constituind stocuri în silozuri de cereale. Acest lucru a determinat creșterea prețurilor la cereale la nivel mondial, a creat insecuritate alimentară la nivel global și a pus în pericol mijloacele de subzistență a milioane de oameni care depind de cerealele respective.

De la crearea culoarelor de solidaritate, au fost exportate peste 15 milioane de tone de produse agricole ucrainene (cereale, semințe oleaginoase și produse conexe), pe cale rutieră, feroviară și prin porturile Mării Negre și ale Dunării. În plus, începând cu luna august, Inițiativa cerealelor de la Marea Neagră a contribuit la relansarea transporturilor de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră, reducând astfel în continuare prețurile la alimente la nivel mondial.

Împreună, aceste inițiative au permis exportul a aproximativ 25 de milioane de tone de cereale, semințe oleaginoase și produse conexe ucrainene între luna mai și sfârșitul lunii octombrie către piețele mondiale, inclusiv către țările care au cea mai mare nevoie de acestea.

Culoarele de solidaritate sunt în prezent singura opțiune pentru exportul tuturor celorlalte mărfuri ucrainene neagricole către restul lumii și pentru importul tuturor mărfurilor de care Ucraina are nevoie, cum ar fi combustibilul și asistența umanitară. Ca atare, culoarele de solidaritate au devenit resursa vitală a economiei Ucrainei, aducând venituri atât de necesare fermierilor și întreprinderilor ucrainene, în valoare de peste 15 miliarde EUR.

UE a colaborat cu statele membre, cu Ucraina și Republica Moldova, cu parteneri și companii internaționale, precum și cu operatori de transport pentru a îmbunătăți funcționarea culoarelor de solidaritate. Ca state membre ale UE aflate în vecinătate, Polonia, România, Slovacia și Ungaria au făcut eforturi și investiții enorme pentru a facilita aceste rute comerciale.

Culoarele de solidaritate au devenit o legătură indispensabilă pentru aprofundarea relațiilor cu Ucraina și Republica Moldova și sunt esențiale pentru stabilirea unei conectivități mai stabile cu UE în perspectiva viitoarei aderări. Acestea aduc Ucraina și Republica Moldova mai aproape de piața unică a UE, menținând totodată ambele țări conectate la restul lumii.

Totuși, culoarele de solidaritate își ating limitele de capacitate, blocajele persistă, iar costurile logistice sunt ridicate. Pentru a susține și a spori în continuare capacitatea culoarelor de solidaritate, am mobilizat investiții semnificative prin intermediul diferitelor programe existente la nivelul UE și la nivel național. Facilitarea administrativă și operațională trebuie să continue, inclusiv în ceea ce privește simplificarea procedurilor de trecere a frontierei, și este nevoie de mai multe fonduri.

Comisia Europeană va aloca de urgență granturi în valoare de 250 de milioane EUR pentru a consolida culoarele de solidaritate. Pe termen scurt, vom sprijini îmbunătățiri rapide, în special în ceea ce privește echipamentele mobile, pentru a reduce timpii de așteptare și pentru a ameliora circulația prin punctele de trecere a frontierei și căile de acces ale acestora. Pe termen mediu, mobilizăm Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și 50 de milioane EUR pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii necesare în scopul de a spori și mai mult capacitatea culoarelor de solidaritate.

Colaborând cu instituții financiare partenere, precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială, dorim să asigurăm lichidități pentru operatori, precum și finanțarea reparațiilor și creșteri ale capacității.