Inspecția Muncii: După modificarea legislației a crescut numărul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă
Potrivit Larisei Papp, director în cadrul Inspecției Muncii, modificarea legislației din domeniul muncii din vara anului trecut și înăsprirea sancțiunilor pentru munca nedeclarată au dus la majorarea numărului contractelor de muncă individuale cu normă întreagă.
Ea a participat la evenimentul de lansare a unui studiu privind dinamica pieței muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare, realizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).
”Numărul de contracte individuale de muncă a crescut. La 31 mai 2018, la Registrul General de Evidență a Salariaților, erau înregistrate 6.325.368 de contracte individuale de muncă active. Numărul reprezintă totuși ceva pe piața muncii din România”, a spus Papp.
Potrivit acesteia, un moment important a fost cel din vara anului trecută, când s-a modificat legislația din sector.
”Dacă până în august 2017 nu aveam o definiție a ceea ce înseamnă muncă nedeclarată, acum avem cele patru situații care sunt încadrate ca atare. Această situație a determinat o creștere a contractelor intrate în legalitate și, pe cale de consecință, o creștere a numărului de contracte individuale de muncă. Am înregistrat o creștere a contractelor individuale de muncă cu normă întreagă, raportat la cele cu normă parțială, ceea ce până la urmă reprezintă un plus”, a arătat oficialul Inspecției Muncii.
Ideea a fost susținută și de datele prezentate în studiul PIAROM.
”Am avut creșteri spectaculoase pe anumite sectoare, de pildă în sectorul serviciilor de transport cu taxiul am avut o creștere de 80% a numărului de contracte cu normă întreagă. La fel în industria restaurantelor, cu 19%, sau în industria serviciilor de înfrumusețare, unde numărul contractelor de muncă a crescut într-un an cu 42%”, a afirmat Mihai Cioc, expert în cadrul PIAROM, prezent la același eveniment.
Cu toate acestea, România are în continuare o rată a populației active cu contracte de muncă destul de scăzută, respectiv 62%, sensibil sub media europeană, unul dintre factorii fiind dezechilibrele regionale.
