An sabatic pentru profesorii din învățământul românesc: Cum ar putea aceștia să stea un an acasă fără să-și piardă locul de muncă

Un nou proiect de lege ar putea permite profesorilor să ia o pauză de un an de zile de la învățământ, la fiecare zece ani, fără să fie stresați că trebuie să-și caute de lucru după aceea. Postul le va fi rezervat în toată această perioadă.

În mod previzibil, trebuie să acordul școlii unde îți desfășori activitatea pentru a te bucura de această perioadă de concediu fără plată, dar anul sabatic s-ar putea să te ajute să dedici o cantitate semnificativă de timp unui proiect din afara școlii sau efortului de redactare a unui cărți.

Cum funcționează anul sabatic pentru profesorii din învățământul românesc

Un cadru didactic din România, titular și cu contract pe perioadă nedeterminată, poate beneficia de concediu fără plată pe durata unui an școlar, cu condiția ca școala să fie de acord. Va putea să facă acest gest o dată la zece ani, cu rezervarea postului pe perioada respectivă, după cum se menționează în acest proiect legislativ menit să modifice legea educației.

Pe partea oameni care activează în facultăți, legea educației stabilește că anul sabatic se poate acorda, în învățământul superior, profesorilor și conferențiarilor titulari sau directorilor de granturi care, timp de șase ani consecutivi, au derulat granturi de cercetare și au funcționat în aceeași universitate.

Anul sabatic, deși este o raritate în România, din cauza nivelului de sărăcie de la noi, reprezintă o practică foarte comună în occident. Se întâlnește mai ales în domeniile sau mediile de lucru stresante, oferind oamenilor oportunitatea de a se ocupa de proiecte personale, hobby-uri, de a călători, cu confortul psihologic că, la întoarcere, vor avea același post.

Sursa: playtech.ro

Brățările electronice de supraveghere se vor introduce de la 1 octombrie: Când s-ar putea aplica și în Alba

Hotărârea pentru privind funcţionarea în sistem pilot și operaţionalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică a fost adoptată, miercuri, de Guvernul Nicolae Ciucă. Actul normativ prevede suplimentarea treptată cu 497 de posturi de ofițeri de poliție și 5.637 de posturi de agenți de poliție necesari implementării acestui sistem, până în anul 2025.

Monitorizarea electronică se va aplica, în primă fază, în sistem pilot, începând cu data de 1 octombrie 2022, până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2025, atunci când se emite un ordin de protecție național sau european în cazul în care România este stat emitent.

Monitorizarea electronică în sistem pilot se aplică etapizat, după cum urmează:

a) prima etapă – în perioada 2022 – 2023 – la nivelul municipiului București și a județelor Iași, Mureș și Vrancea;

b) a doua etapă – în anul 2024 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;

c) a treia etapă – în anul 2025 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și b) și la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

Potrivit HG adoptată de Guvern, Serviciul de Telecomunicații Speciale achiziționează de pe piața publică servicii de comunicații necesare funcționării dispozitivelor electronice de supraveghere.

Mai mulți angajați MAI

Pentru realizarea activităţilor necesare de monitorizare electronică, Inspectoratul General al Poliției Române și unitățile teritoriale de poliție trebuie să dispună de personal propriu specializat, selecţionat, pregătit şi instruit pentru executarea atribuţiilor de supraveghere, tehnice, respectiv de intervenție în situația generării unei alerte în cadrul SIME, context în care numărul maxim de posturi se suplimentează cu 497 de posturi de ofițeri de poliție și 5637 de posturi de agenți de poliție. Suplimentarea numărului de posturi se va realiza etapizat, pe măsură ce sistemul de supraveghere electronică se extinde anual spre noi județe.

Reguli

Persoana supravegheată ori persoana protejată care urmează să părăsească teritoriul României, are obligația de a informa, în prealabil, organul de supraveghere cu privire la intenția de părăsire a țării, precum și cu privire la întoarcerea pe teritoriul național

La primirea ordinului de protecție, organul de supraveghere invită persoana protejată la sediul unității de poliție și îi predă dispozitivul de supraveghere electronică și stabilește, sub semnătură, consimțământul utilizării dispozitivului, respectiv o informează cu privire la modul de utilizare, limitările acestuia, precum și cu privire la modul de acțiune în cazul primirii unei alerte. Cu această ocazie se va stabili și modalitatea de verificare a dispozitivelor electronice de supraveghere puse la dispoziţia persoanei protejate precum și modalitatea de contactare și datele de contact ale organului de supraveghere.

Dispozitivele electronice de supraveghere se montează persoanei supravegheate, de regulă, la sediul unității de poliție din care face parte organul de supraveghere. Cu această ocazie organul de supraveghere, operatorul tehnic sau polițiștii aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, după caz, fotografiază persoana supravegheată și o instruiesc/instruieşte cu privire la modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere, modalitatea de verificare a dispozitivelor electronice de supraveghere folosite, modalitatea de contactare și datele de contact ale organului de supraveghere, precum şi cu privire la obligaţiile pe care le are în cazul primirii unei alerte. Din rațiuni ce țin de eficiența măsurii dispuse sau de imposibilitatea obiectivă a montării dispozitivului electronic de supraveghere la sediul unității de poliție, activitățile se realizează de organul de supraveghere, operatorul tehnic sau polițiștii aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, după caz, în alt loc decis de către acesta.

Contravenții

Constituie contravenții, dacă potrivit legii penale nu constituie infracțiuni, și se sancționează cu amendă între 500 lei și 1.000 lei următoarele fapte:

a) nerespectarea de către persoana supravegheată a obligației de a informa în prealabil organul de supraveghere cu privire la data/momentul de părăsire a țării

b) nerespectarea de către persoana supravegheată a obligației de a contacta și informa, de îndată, la intrarea în țară, organul de supraveghere.

Sursa: stiripesurse.ro

Amenzile pentru petrecăreții care fac zgomot trebuie aplicate și în mediul rural: Decizia CCR

Legea pentru sancționarea faptelor de încălcare a ordinii și liniștii publice conține o prevedere care creează inegalitate între locuitorii din mediul rural și cel urban, a decis Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi.

„În esență, Curtea a reținut că art.2 pct.27) din Legea nr.61/1991 reglementează o contravenție în scopul asigurării respectării vieții private în sfera relațiilor dintre particulari, însă norma contravențională protejează drepturile persoanelor din mediul urban. Ca urmare, Curtea a reținut că între locuitorii din mediul urban și aceia din mediul rural se creează o inegalitate sub aspectul garantării liniștii în spațiul de locuit, element component al dreptului la viață privată. Tratamentul juridic diferit reglementat nu are la bază un criteriu obiectiv, de vreme ce rezultatul faptei ilicite – tulburarea liniștii – este același pentru toți locuitorii, indiferent că sunt în mediul rural sau urban”, se arată într-un comunicat CCR.

Judecătorii constituționali au decis astfel că este neconstituțională sintagma „în mediul urban” din cuprinsul art.2 pct.27) din Legea nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice;

Articolul vizat prevede că reprezintă contravenție „organizarea de petreceri cu caracter privat și utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spațiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinația de locuințe sau cu caracter social, în mediul urban”.

Sursa: stiripesurse.ro