Percheziții ale DIICOT în Bistrița-Năsăud și Cluj: Au fost descoperite și confiscate aproape 11 kilograme de droguri

În cursul zilei de miercuri, în urma a 12 percheziții în Bistrița-Năsăud și Cluj, ca cinci persoane suspectate de trafic de droguri, polițiștii au descoperi și ridicat aproape 11 kilograme de droguri, arată un comunicat al DIICOT.

Percheziţiile au fost dispuse în cadrul unui dosar penal deschis sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc şi de mare risc şi efectuarea de operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive.

‘Cu ocazia celor 12 percheziţii domiciliare efectuate în cursul acestei zile, au fost descoperite şi ridicate în vederea cercetărilor 19 colete cu o substanţă vegetală verde oliv (aproximativ 11 kilograme), o pungă cu o substanţă cristalină alb-gălbuie (aproximativ 300 de grame), 2 plicuri cu ziplock conţinând o substanţă cristalină alb-gălbuie, un borcan cu urme de substanţă vegetală, susceptibile a avea efect psihoactiv, aproximativ 1.000 de plicuri din plastic cu ziplock nefolosite, un cântar de mare precizie, un pistol cu aer comprimat, 1.400 de lei şi mai multe telefoane mobile’, se arată în comunicatul menţionat.

Potrivit DIICOT, gruparea infracţională s-ar fi constituit începând cu luna octombrie a anului trecut, iar drogurile erau comercializate către consumatori din judeţele Bistriţa-Năsăud şi Cluj. Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Bistriţa-Năsăud a precizat că gruparea acţiona în special în localităţile Beclean, Reteag, Nimigea şi Figa, ultima fiind staţiune turistică balneară frecventată de foarte mulţi tineri, iar din grupul infracţional au făcut parte la început patru persoane cu vârste cuprinse între 34 şi 49 de ani, din oraşul Beclean şi comuna Ciceu-Mihăieşti, cărora li s-au alăturat ulterior alte două persoane din judeţ, implicate mai ales în distribuţia drogurilor. În urma percheziţiilor de miercuri, patru suspecţi au fost conduşi la audieri.

Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române. Acţiunea a beneficiat de sprijinul poliţiştilor din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj-Napoca, al IPJ Bistriţa-Năsăud şi al luptătorilor de la Serviciile pentru Acţiuni Speciale din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Maramureş şi Satu-Mare, precizează Agerpres.

România a avut peste 1.200.000 de bugetari, în luna iunie 2022. Unde sunt angajați cei mai mulți

În luna iunie a anului 2022, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România era de 1.269.712, cu 5 mai multe, față de luna precendentă și, 64% din acestea erau în administrația publică centrală, arată datele Ministerului Finanțelor.

Din totalul celor 812.395 de angajaţi din administraţia publică centrală, 597.099 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat.

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educaţiei, respectiv 292.021, Ministerul Afacerilor Interne – 123.753, Ministerul Apărării Naţionale – 73.652, Ministerul Finanţelor – 24.338 şi Ministerul Sănătăţii -18.262.

Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.297 de posturi, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.751, în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 162.248 posturi ocupate.

Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în iunie 2022, 457.317 de persoane, dintre care 279.137 în instituţii finanţate integral din bugetele locale şi 178.180 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

Salariile bugetarilor urmează să fie majorate: Angajații la stat care nu au ajuns la nivelul grilei pe 2022 vor primi o pătrime din suma restantă

În cursul zilei de miercuri, Ministerul Muncii a publicat, în transparență decizională, un proiect de Ordonanță de Urgență privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

„Având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice,

întrucât criza generată de pandemia de COVID-19 a determinat la nivel naţional luarea unor măsuri de natură sanitară şi economică care au generat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici,

dat fiind faptul că, ulterior, prin liberalizarea preţurilor la energie ca măsură impusă la nivel internaţional şi european s-a generat o creştere fără precedent a preţului la energia electrică, gazele naturale, precum şi la combustibil care a avut impact atât asupra creşterii preţurilor la utilităţile publice pentru populaţie, precum şi asupra creşterii preţurilor la bunurile de consum, determinând în principal o scădere a puterii de cumpărare cu impact semnificativ asupra standardelor de viaţă ale populaţiei,

deoarece criza războiului din Ucraina a determinat la rândul său un impact puternic asupra preţurilor la bunurile de consum întrucât Ucraina este un mare producător şi exportator de cereale pentru Uniunea Europeană, iar odată cu declanşarea războiului aceste importuri, mai ales la cereale, s-au diminuatsemnificativ astfel încât impactul asupra preţului la bunurile de consum destinate populaţiei a fost unul semnificativ,

în considerarea faptului că în lipsa unor măsuri concrete şi rapide s-ar vulnerabiliza şi mai mult categoriile de persoane vizate de prezenta ordonanţă de urgenţă, prin diminuarea puterii de cumpărare, cu impact semnificativ asupra standardelor de viaţă ale populaţiei şi prin amplificarea riscului de sărăcire extremă,

având în vedere faptul că drepturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar nu au fost majorate în ultimii doi ani ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare adoptate în contextul economic actual, cu excepția personalului care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr.II „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate şi asistenţă socială»” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, precum și a personalului didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ care au beneficiat de la începutul anului 2022 de o pătrime din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art.I

La articolul I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1202 din 18 decembrie 2021, cu modificările ulterioare, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin. (41) – (42), cu următorul cuprins:

„(41) Prin excepţie de la prevederile alin.(1) și prin derogare de la prevederile art.38 alin.(4) și alin. (41) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu luna august 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie și indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021.

(42) Prin derogare de la prevederile art.38 alin.(4) și alin. (41) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu luna august 2022, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, în perioada ianuarie-iulie 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie și indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază aceste categorii de personal se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna iulie 2022.”

Art. II

Aplicarea prevederilor articolului I se face cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, pe fiecare ordonator principal de credite”, a transmis Guvernul.