FOTO, VIDEO/ Comori redescoperite – De peste opt secole, Biserica Reformată veghează satul Șard
În cutele unui ținut complex și variat, încărcat de istorie, s-a născut și s-a dezvoltat satul Șard, înconjurat de frumusețea peisajului montan al Trascăului și de codrii verzi ai Metaliferilor, ce se răsfrâng până spre Valea Ampoiului.
Atractivitatea turistică a Șardului este dată de podgoriile sale renumite și vinurile nobile pe care le produc, dar și de câteva obiective turistice. Biserica reformată este cel mai vechi monument istoric păstrat în sat, o fortificație ce domină centrul localității.
În prezent, datorită degradării, edificiul bisericesc beneficiază de reparații interioare, atât pentru conservarea cât mai îndelungată a clădirii, dar și pentru ca serviciul cultic să se poată desfășura în continuare. Și cum viaţa credincioşilor din Șard e vrednică de buna rânduială a tradiţiilor istorice şi datinilor creştine, toate sunt păstrate cu evlavie de enoriaşi.
Inițial, construcția a fost o bazilică romană având trei nave și o absidă semicirculară datând de la sfârșitul secolului al XIII-lea. La începutul secolului al XV-lea a fost adăugat un cor gotic poligonal sprijinit pe contraforturi, un portal pe latura de nord și ancadramente gotice la ferestre. La sfârșitul secolului al XV-lea, biserica a fost fortificată cu ziduri de incintă și un turn de poartă. Transformări radicale au fost realizate mai târziu, în secolele XVII și VXIII.
Bazilici romanice de același fel au fost construite în zonă și la Cricău, Zlatna, Sântimbru, Bărăbanț și Ighiu, pentru comunitățile de sași și unguri din aceste localități. La Șard, locuitori de origine germană sunt atestați în anii 1295 și 1300.
În secolul al XV-lea, vechile abside semicirculare înguste și întunecate au fost înlocuite unele gotice, mai mari și mai luminoase. Secolele următoare, respectiv XVIII și XIX, vin cu alte transformări pentru biserica din Șard. Pe latura de sud se poate vedea un fragment de ancadrament introdus în zidărie și pe care este scris anul 1690.
Biserica este apărată de o fortificație de formă circulară neregulată, având un diametru de 56-60 metri. La construcția acesteia a fost folosită piatră brută de râu. Incinta are o înălțime de 6-7 metri, iar zidul este gros de 1,10 metri.
Un turn de poartă, în stare de ruină, se găsește spre nord. Este construit din piatră brută și reparat cu zid de cărămidă, iar colțurile din piatră cioplită. Turnul mai păstrează și acum spre exterior vechiul jgheab de piatră în care alunecă o hersă cu ajutorul căreia se inchidea poarta.
“Turnul este străpuns de o intrare carosabilă acoperită cu o boltă semicilindrică din piatră. Portalul are formă semicirculară cu muchiile teșite ce trădează originea lui gotică târzie ca și portalul în acoladă al intrării în turn de la primul etaj de pe latura interioară,” se arată în monografia satului.
Un șant se afla în jurul modestei fortificații și putea fi umplut cu apă din valea care curge în apropiere. Edificarea fortificației a fost făcută cel mai probabil în urma invaziilor turcești din Transilvania, la sfârșitul secolului al XV-lea.
Prima mențiune documentară despre biserica fortificată de la Șard datează din anul 1525, fiind atestat un castelan epicopal: “Pentru Tarnak castelan al episcopului în târgul Șard”.
Deși nu există elemente sigure de datare, o bazilică romanică la Șard ar fi fost construită de episcopul romano catolic al Transilvaniei din Alba Iulia și stăpânul satului. De mare ajutor la ridicarea construcției au fost locuitorii de religie romano-catolică și meșterii care se pare că proveneau de pe marele șantier al Catedralei Romano-Catolice din Alba Iulia.
Cercetarea edificiilor de cult din Transilvania a început cu paşi timizi în veacul al XIX-lea, excelând în secolul următor. Însă, monumentele rurale nu s-au bucurat de aceea şi atenţie din partea cercetătorilor şi nu au beneficiat de abordări complete, iar biserica de la Șard nu a făcut excepție.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
13 decembrie: Ziua Tipografilor La 13/26 decembrie 1918, la București, a avut loc o mare manifestație a tipografilor din București, care au demonstrat pașnic pentru revendicările lor social-economice, precum și pentru ceea ce numim astăzi ”libertatea presei”. În acea zi, cei aproape 600 de muncitori tipografi din Capitală au încetat lucrul, îndreptându-se spre Ministerul Industriei […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 17 ore
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
12 decembrie: Sfântul Spiridon, cel ce pleacă din raclă pentru a ajuta credincioșii care îl cheamă prin rugăciune
-
Opinii - Comentariiacum 17 ore
13 decembrie: Ziua Tipografilor
-
Actualitateacum 5 zile
9 decembrie: Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana
-
Ştirea zileiacum 14 ore
Marele artist Ioan Bocșa împlinește 77 de ani: S-a născut în vremea colindelor pe care astăzi le cântă. La mulți ani, maestre!
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
10 decembrie: Ziua internațională a drepturilor omului