În urmă cu mai bine de 100 de ani, oraşul Abrud din judeţul Alba era centrul cultural-economic al Munţilor Apuseni, datorită exploatărilor miniere de aur din zonă. Era un orăşel cosmopolit, în care românii şi maghiarii convieţuiau în pace şi făceau afaceri cu aur.
Asociaţia Culturală a Maghiarilor din Abrud a avut ideea de a realiza un material video cu fotografii unice din perioada 1850 – 1950, care surprind evoluţia oraşului şi a locuitorilor săi.
„O viaţă culturală şi foarte bogată cu edificii glorioase dar neştiute azi, din acea vreme. Fotografii adunate cu greu de prin poduri prafuite şi locuri pustii de către Lorand Kopenetz alături de soţia Meda, preotul reformat Ferri din Abrud. Fac din toate acestea un Abrud nemuritor, un Abrud existent din perioada romană, uitat azi parcă de politicieni, dar un Abrud ce merită mai mult“, astfel este descris oraşul prin fotografiile publicate pe internet.
În materialul video pot fi văzute imagini cu oraşul şi cu clădirile din diferite perspective. Impresionantă este piaţa centrală, actuala Piaţă a Eroilor, cu biserica reformată, fostul hotel Detunata, cazarma militară a oraşului şi clădirile în care au funcţionat unităţile şcolare. Restaurantul şi terasa Detunata era locul de distracţie al minerilor, care se relaxau aici după ce schimbau aurul la băncile din oraş.
Multe dintre imagini sunt realizate de celebrul fotograf Bach, care a susprins şi ipostaze din Alba Iulia la începutul secolului trecut. La Abrud, exista o puternică organizaţie denumită Reuniunea Femeilor Române, care organiza diferite evenimente mondene, unele cu muzică clasică şi în scopuri caritabile, cum ar fi în beneficiul spitalului. Organizaţia a deschis în 1907 renumita Şcoală de Fete de la Abrud. Asociaţia Reiuniuena Femeilor Române îşi desfăşoară activitatea şi în prezent.
Replică palidă
În fotografii poate fi văzut şi primul automobile din Abrud, ce a aparţinut unui comerciant, dar şi o serie cu celebri “muzicanţi” ai oraşului. Interesantă este şi poza cu prima paradă militară românească, ce a avut loc în 1919 la Abrud.
Vizionând şi analizând fotografiile îşi dai seamă că, astăzi, Abrudul, este doar o replică palidă a ceea ce a fost acum 100 de ani. Centrul oraşului s-a păstrat aproape neatins, cu precizarea că multe imobile au nevoie de reparaţii urgente pentru a nu se prăbuşi. Abrudul a ajuns un oraş care trăieşte din amintiri.
În lipsa locurilor de muncă şi după dispariţia aproape totală a mineritului, oraşul a decăzut. Rolul de capitală a Apusenilor a fost preluat de Cîmpeni, oraş aflat la 12 kilometri, ai cărui locuitori au speculat noile posibilităţi de venit, cum ar fi exploatarea lemnului.
