Rămâi conectat
Alba Music and Film Festival 2022

Ştirea zilei

FOTO. Cugirul, la 31 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. Al doilea oraș liber de regimul comunist, după Timisoara și al patrulea oraș din România în care au început anifestări împotriva regimului Ceaușescu

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Acum 31 de ani, în 21 Decembrie 1989, Cugirul devenea al doilea oraș liber de regimul comunist, după Timișoara și al patrulea oraş din România în care au izbucnit manifestări împotriva regimului Ceauşescu.

În 2001, Cugirul a fost declarat oraş martir al Revoluţiei de la 1989. În argumentarea cererii, Consiliul Local al oraşului Cugir a prezentat desfăşurarea evenimentelor aşa cum au fost, în urma consultării participanţilor, a declaraţiilor scrise şi a fotografiile existente.

În ziua de 21 decembrie 1989, în jurul orei 10.00, la Întreprinderea Mecanică Cugir, în faţa Secţiei Sculărie s-au adunat în jur de 50 de persoane, comentând despre evenimentele de la Timişoara. Au sunat sirenele macaralelor, s-a bătut clopotul de alarmă al secţiei și s-a păstrat un moment de reculegere pentru un student cugirean împuşcat la Timişoara. A fost semnalul revoltei. S-a încercat un dialog între conducerea de partid locală și munctori, demers rămas însă fără vreun rezultat.

Elit - Gustul Desăvârșit

Grupul porneşte spre clădirea conducerii întreprinderii, trecând prin faţa secţiilor: Maşini-unelte, Cuplaje, Turnătorie de precizie. După o scurtă staţionare la Pavilionul Central, coloana se îndreaptă pe traseul: Secţia Prototipuri, Fabrica de Produse Tehnice, Turnătoria de fontă, Secţia M.U Montaj, Bobinaj, Mecano-Energeic III, Mecanică IV, Mecanică II şi Mecanică VIII. Ieșită în stradă, coloana manifestanţilor, cu steagul tricolor în frunte, iese pe poarta fabricii de electrocasnice şi parcurge traseul: Strada Doinei, Al. Sahia, Tineretului, Victoriei, Stadionului, Sfatul Popular şi se opreşte scurt timp în faţa porţii oficiale a I.M. Cugir. Se scandează lozinca ,,Veniți cu noi”. Apoi se îndreaptă către I.M.C. II, trecând prin faţa Ocolului Silvic, IFET, Şcoala Generală Nr. 1, piața de sus a orașului.

Se alătură noi manifestanţi. După intrarea în IMC II, coloana manifestanţilor parcurge traseul secţiilor Mecanica V, Mecanică VII, Mecano-Energetic II, Mecanica VI, pavilionul tehnic şi administrativ. Apoi coloana se întoarce la Consiliul popular şi miliţie. Unitatea de securitate din incinta IMCugir , care asigura paza unității trimite în fața sediului primăriei și a unor anexe de interes public ale acesteia, câțiva militari înarmați (fără muniție), dar care sunt la scurt timp retrași și trimiși în cazarmă.

La primărie, lozincile cu însemnele PCR și Consiliul Popular, sunt sparte și eliminate de pe faţada clădirii. (Interesant este faptul că însemnele de pe clădirea primăriei au fost distruse de către două persoane care nu erau din Cugir). Coloana se îndreaptă spre Miliţie, unde se presupune că sunt persoane arestate. Se cere din partea demonstranților să fie eliberați cei reținuți. Se neagă că ar exista arestați și nu se acceptă o verificare. Șeful Miliţiei, căpitanul Valentin Pop împreună cu subordonaţi ai săi, cu reprezentanţi ai securităţii judeţene, comandantul pompierilor din judeţ se blochează în sediul Miliţiei. Demonstranții rup cablurile telefonice și incendiază mai multe maşini (cu ,,cocteiluri Molotov”).

În jurul orelor 17.00 – 17.30, clădirea miliţiei este incendiată. Sub pericolul arderii de vii, comandantul miliției, Valentine Pop și Ilie Staicu, sar de pe terasa miliției spunând că ,,miliția este cu poporul” și că se predau. Sunt însă linșați, uciși în mod barbar de către așa ziși revoluționari, iar cadavrele lor profanate. Se înregistrează primele victime din rândul demonstranților, răniţi şi morţi. Răniţii sunt transportaţi la spital. Medicii răspund cu promptitudine solicitărilor.

Pe la orele 21.00 – 21.30, la Consiliul popular sunt sparte geamurile la parter, este forţată uşa de la intrare, se aruncă cu benzină pe jos şi clădirea este incendiată. Pompierii militari, cu 2 maşini aduse din Orăştie şi 2 din Alba Iulia nu pot interveni fiind obligate să se retragă. În jurul orei 24.00, focul este stins, dar se fac scrum documente ce țin de partea administrativă, inclusiv arhiva primăriei.

Demonstranții pornesc în grupuri tot mai mari pe străzile orașului. Sunt devastate librăriile, operele lui Ceauşescu sunt aruncate în stradă şi arse. Nu scapă de furia unor revoluționari, nici bunurile unor demnitari politici și a unor milițieni din localitate. Agoniseala aflată în locuințele acestora este aruncată în stradă și incendiată. La fel s-a întâmplă și cu mașinile care și ele sunt incendiate.

În noaptea de 21 Decembrie 1989, Comandamentul Gărzilor Patriotice se întruneşte la ora 1.00 şi organizează paza obiectivelor de la U.M. Cugir. Sosesc vânătorii de munte din Alba Iulia, care pătrund în U.MC, cu scopul de a o apăra de un eventual atac.

În ziua de 22 Decembrie 1989, are loc în zona Pieţei Complex, o adunare populară. Mulţimea se îndreaptă spre Spital, apoi se opreşte în faţa U.M.C., lângă fântâna artezienă. În 22 decembrie, în jurul orei 8.00, au loc discuțiile pentru constituirea conducerii oraşului.

Are loc o a doua adunare populară pe stadionul oraşului, unde fuseseră montate microfoane. Este ales un comitet local format din: Cristea Ioan (printre primii revoluționari ai orașului și primul primar al unui oraș liber), Pîclişan Filip, preotul Donu Gheorghe, Filimon Ioan, hotărându-se formarea Frontului de Salvare Naţională. La ieşirea din stadion, revoluționarii au auzit de la postul de radio despre fuga lui Ceauşescu. În jurul orei 11.00, Statul Major al Vânătorilor de munte este mutat de la Uzina mecanică la Clubul Muncitoresc şi îşi fixează obiectivele de apărare în oraş. Chiar în dimineaţa zilei de 22 Decembrie 1989 sunt organizate gărzile pentru asigurarea ordinii în oraş. Se distribuie arme gărzilor şi populaţiei.

Existând disoluția autorității de ordine în oraș, prin incendierea miliției și fuga lucrătorilor din instituție, se formează o grupă de ordine formată din milițieni în rezervă. În după-amiaza zilei de 22 şi dimineaţa zilei de 23 decembrie, s-a intrat în dispozitivul de apărare al fabricii de armament și muniție.

Din 23 decembrie, conducerea patrulelor este preluată de colonelul Verdeş Ştefan. Se constituie un Stat major militar prin implicarea ofiţerilor Recepţiei Tehnice Militare. În 23 decembrie 1989 are loc o nouă adunare populară, în faţa Clubului Muncitoresc pentru lărgirea comitetului coordonator al oraşului, iar din 26 decembrie, acest comitet se transformă în Consiliul Frontului Salvării Naţionale. La Cugir au existat conform datelor, 3 morți și 68 de răniți. Trei bărbaţi au fost condamnaţi la pedepse între 10 şi 13 ani de închisoare pentru linşarea comandantului Miliţiei Cugir, Valentin Pop şi a subofiţerului Ilie Staicu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

FOTO VIDEO| A început Alba Iulia Music and Film Festival 2022: Sute de oameni, prezenți la prima zi de spectacol

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

FOTO VIDEO| A început Alba Iulia Music and Film Festival 2022: Sute de oameni, prezenți la prima zi de spectacol

Alba Iulia Music & Film Festival 2022 debutează astăzi, în prim-planul manifestărilor aflându-se deschiderea oficială a manifestărilor și concertul Corinei Chiriac.

CITEȘTE ȘI: 19-21 august 2022| PROGRAMUL Alba Iulia Music & Film Festival: Filme, concerte live și invitați de marcă, în Cetatea Alba Carolina

Sute de persoane erau prezente în Piața Cetății pentru a se bucura de spectacol și de filme.

Elit - Gustul Desăvârșit

Comedia Cel mai bun șef, care a strâns șase premii Goya anul trecut, și doamna muzicii românești, Corina Chiriac, vor deschide festivalul, care va pendula, de la început până la sfârșit, între umor și dramă.

VINERI 19 AUGUST

Piața Cetății
20:00-Deschiderea oficială a festivalului: concert Corina Chiriac

21:00– FILM: Cel mai tare șef (The Good Boss), 2021, Spania, regia: Fernando León de Arano/ 1h 56

Piața Vestică
21:00– FILM: Nunți, botezuri, înmormântări, 2022, România, regia: Alexandru Lustig / 2h1min.

Esplanada Obeliscului
20:45– FILM: Capra cu trei iezi, 2022, România, regia: Victor Canache / 1h 23min.

Grădina Cetății
21:00– FILM: Insula, 2021, România, regia: Anca Damian/ 1h 24min.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Lucrările pentru Transalpina de Apuseni vor fi RELUATE: Licitație de peste 127 de milioane de lei pentru restul de executat

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Lucrările pentru Transalpina de Apuseni vor fi RELUATE: Licitație de peste 127 de milioane pentru restul de executat

Lucrările la lotul 1 al drumului județean 107I, supranumit și „Transalpina de Apuseni”, cel mai lung, cel mai spectaculos și cea mai mare investiție într-un drum județean, vor fi reluate în curând.

Consiliul Județean Alba a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, o licitație pentru execuție de lucrări pentru proiectul “Modernizare drum județean DJ 107 I : Aiud (DN1) – Aiudul de Sus – Rîmeț – Brădești – Geogel – Măcărești – Bîrlești Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bîrlești – Mogoș – Valea Albă – Ciuculești – Bucium – Izbita – Coleșeni – Bucium Sat –DN74 (Cerbu)“/ Lot 1 – rest de executat.

Valoarea totală estimată este de 127.271.770,22 lei, fără TVA.

Elit - Gustul Desăvârșit

Consiliul Judeţean Alba a reziliat în urmă cu trei luni contractul pentru modernizarea lotului 1 a drumului cunoscut ca ”Transalpina de Apuseni”, motivul principal fiind reprezentat de faptul că antreprenorul principal nu a putut oferi o altă garanţie a contractului după falimentul City Insurance.

Lucrările pe acest tronson de drum în lungime de 43.510 km constau în:

– Reabilitare părții carosabile prin execuție fundație din balast și piatră spartă și două straturi de mixturi asfaltice.
– Construire/reabilitare poduri și podețe
– Preluarea apelor pluviale printr-o reţea de canalizare din conducta cu diametrul D = 500 mm şi guri de scurgere cu sifon si depozit
– Execuție șanțuri și rigole din pământ sau pereate
– Consolidare corp drum cu zid de sprijin și rigolă ramforsată
– Montare parapeți flexibili pe fundații izolate/adâncite
– Semnalizare orizontală și verticală
– Accese la proprietăți
– Amenajare drumuri laterale
– Amenajare piste de bicicliști și trotuare
– 9 staţii noi de autobuz.

”Transalpina de Apuseni” face legătura între DN74 şi DJ 107M prin Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău, la altitudini de peste 1000 de metri, pe o lungime de 78,43 de kilometri.

Proiectul mai prevede amenajarea a 6,7 kilometri de piste de biciclete, 21 de staţii de autobuz, 12.610 metri pătraţi de trotuare, 14 poduri noi şi aproximativ 200 de podeţe. De asemenea, lucrarea presupune peste 23 de kilometri de fundaţii adâncite, ziduri de sprijin şi peste 73 de kilometri de şanţuri de beton.

Drumul este important atât pentru dezvoltarea socio-economică a zonei din Munţii Apuseni, deoarece va lega oraşul Abrud de municipiul Aiud, cât şi de Autostrada Sebeş-Turda, dar şi pentru că va permite accesul mai facil al turiştilor în această zonă. Tronsonul străbate o zonă importantă a judeţului Alba, prin Munţii Metaliferi şi realizarea lui va scoate din relativa izolare care le-a frânat dezvoltarea economică şi le-a favorizat depopularea comunele Rîmeţ, Ponor şi Mogoş. De asemenea, va contribui la scurtarea drumului pe care îl au de parcurs locuitorii din zona Zlatna, Abrud spre Aiud, Cluj-Napoca şi spre localităţile din estul judeţului Alba, spre Blaj, Ocna Mureş.

Țara Moților va avea în curând o nouă și modernă legătură cu rețeaua rutieră europeană, odată cu modernizarea ”Transalpinei de Apuseni”, unul dintre cele mai frumoase și spectaculoase drumuri din România.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

ALERTĂ hidrologică: COD GALBEN de inundații în Alba și alte județe, până luni după masa. Zonele vizate

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
ALERTĂ hidrologică: COD GALBEN de inundații în Alba și alte județe, până luni după masa. Zonele vizate

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a emis o alertă de cod galben de inundații valabil și pentru județul Alba, până la data de 22 august, la ora 16:00.

COD GALBEN

În intervalul 20.08.2022 ora 12:00 – 22.08.2022 ora 16:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Cluj), Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Arad), Crişul Alb – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Hunedoara şi Arad), Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj), Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Târnava (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad), Bega Veche – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Bega – bazin amonte S.H. Balinţ şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Balinţ (judeţele: Timiş şi Arad), Timiş – bazin amonte S.H. Lugoj şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Lugoj, Bârzava, Moraviţa (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Caraş, Nera (judeţul Caraş Severin), Cerna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Gorj şi Caraş Severin), Dunăre – afluenţii mici aferenţi sectorului amonte confluenţă cu râul Desnăţui (judeţele: Caraş Severin, Mehedinţi şi Dolj), Desnăţui – (judeţele: Mehedinţi şi Dolj), Jiu – bazin amonte S.H. Podari şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Podari (judeţele: Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj), Olt –afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sebeş Olt (judeţele: Sibiu, Vâlcea, Argeş, Gorj, Dolj şi Olt).

Elit - Gustul Desăvârșit


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea