Între Blaj și Mediaș trenurile vor putea rula cu 160 km/h: Sistemul european de management al traficului Feroviar este funcțional

Sistemul european de management al traficului Feroviar (ERTMS) este funcțional pe tronsonul feroviar Sighișoara – Mediaș, pe ambele fire de circulație, modernizate pentru viteza maximă de circulație a trenurilor de călători de 160 km/h, a anunâat ​CFR SA. Sistemul va fi funcțional în curând și pe alți 40 km, între Mediaș și Blaj. Modernizarea liniei Sighișoara – Simeria este gata de 3 ani, însă au durat mult mai mult lucrările cu instalațiile de semnalizare.

În Mersul Trenurilor care intră în vigoare la 12 decembrie cel mai rapid tren Sighișoara – Mediaș este internaționalul București – Viena care face 24 de minute pe 39 km, cu o viteză medie de 97 km/h și o maximă de 140 km/h. Spre comparație, acum șase ani când era plin șanter cele mai rapide trenuri făceau 55-60 minute.

Și între Blaj și Mediaș cele mai rapide trenuri ating pe unele porțiuni 140 km/h, iar viteza medie este 102 km/h în cazul trenului București – Viena.

Trenurile vor putea rula cu 160 km/h doar dacă și vagoanele din componența lor sunt apte pentru a rula ca această viteză. Spre exemplu, automotoarele cele mai vechi pot rula cu maxim 100 km/h, deci nu ar putea profita de o linie super-modernă. CFR Călători are și vagoane ce pot rula cu 160 km/h, la fel și operatorii Regio Călători și Softrans au automotoare apte de 160 km/h.

CFR SA spune că pe tronsonul Sighișoara – Simeria (166 km) modernizat și recepționat pentru viteza maximă de circulație a trenurilor de călători de 160 km/h, respectiv 140 km/h pentru trenurile de marfă, lucrările de semnalizare sunt finalizate în proporție de 97% de la Sighișoara la Coșlariu, respectiv 86% de la Coșlariu la Simeria.

Testările pentru punerea în funcție a noului sistem de centralizare electronică (ERTMS) sunt în derulare, iar până la finalul anului 2021, acesta va fi funcțional pe alți 40 de km, de la Mediaș la Blaj, pe ambele fire de circulație modernizate, inclusiv pe liniile din stațiile Copșa Mică, Valea Lungă și Blaj, precum și la cele 13 treceri la nivel cu calea ferată (TN), modernizate și dotate cu bariere automate, cu 4 cumpene.

Până la finalul anului, sistemul de centralizare electronică va fi funcțional pe 80 km, de la Sighișoara la Blaj, inclusiv pe toate liniile din cele 6 stații (Daneș, Dumbrăveni, Mediaș, Copșa Mică, Valea Lungă și Blaj), urmând ca în primul semestru al anului 2022, sistemul ERTMS să fie operațional pe întrega distanță de 166 km, de la Sighișoara la Simeria.

De ce este mai bun sistemul ERTMS nivel 2 față de sistemele convenționale:

– Sistemul asigură creșterea vitezei de circulație și a gradului de siguranță, prin utilizarea unui sistem de control continuu al vitezei;
– Crește capacitatea liniilor feroviare cu cca. 40%, prin reducerea timpilor de urmărire a trenurilor, prin circulatia acestora pe blocul de linie automat integrat;
– Reducerea costurilor de operare și de întreținere;
– Se reduce semnificativ volumul de echipamente (semnale, circuite de cale, indicatoare etc.);
– Asigură interoperabilitatea rețelelor feroviare europene, trenurile circulând dintr-o țară în alta fără ca mecanicii fie nevoiți să cunoască sistemele de semnalizare naționale.

Sursa: hotnews.ro

Cu cât se majorează prețul coșului de bază de la o lună la alta: Unele produse s-au scumpit cu mai mult de un leu în mai puțin de două luni

În luna octombrie, o echipă News Hour with CNN a început să monitorizeze în magazine prețurile produselor de bază. Astăzi, la șapte săptămâni distanță, am observat că unele produse s-au scumpit cu mai mult de un leu.

Am revenit la cumpărături si am pus în coș aceleași produse pe care le-am cumparat și în luna octombrie. Acum, acest coș alcătuit din 16 produse alimentare de bază, este mai scump cu 8 lei.

Cel mai mult s-a scumpit uleiul, cu 1 leu și 30 de bani. Prețul unui kilogram de ceapă s-a majorat cu 70 de bani, iar un kilogram de făină este mai scump cu 50 de bani.

În luna octombrie, prețul unei franzele era 1 leu și 85 de bani. În noiembrie, a scăzut la 1 leu și 5 bani, iar astăzi costă 2 lei.

Și telemeaua de oaie s-a scumpit în două luni cu 70 de bani, la fel și un kilogram de mălai.  Pentru 200 de grame de unt am plătit mai mult cu 40 de bani. O legătură de leuștean a ajuns să coste de la 1 leu și 39 de bani la 2 lei.

Astfel, coşul de cumpărături a costat în luna octombrie 82 de lei, iar astăzi am plătit pentru aceleaşi produse 90 de lei.

Sursa: antena3.ro

OPINIE| Lăsați porcul românesc să guițe în legea lui și nu mai continuați să numărați pensii speciale. Când românul e trimis la coteț

Suntem din ce în ce mai „europeni”, cu excepția pensiilor și a salariilor, ne permitem să nu gândim și să ne decidem soarta, prin aleșii neamului, cei cu salarii imense în fața cărora pensiile tipic românești par „aterizate” de pe altă planetă, a cărui nume nu este România.

Ca și cum totul mergea brici și totul se potrivea țanc, s-au impedicat ai noștri din senat de cotețul porcului autohton românesc, și pe veșnica metodă copy-paste au „gândit” ei, aleșii neamului, că ar fi o prioritate să îi spunem la porc cum să îl articuleze pe guiț.

CITEȘTE ȘI: Legea porcului a trecut de Senat: Se anunță amenzi USTURĂTOARE. Români nu vor mai avea voie să dețină scroafe pentru reproducere şi să hrănească porcii cu resturi

Să o educăm pe tanti Maria, să îi impunem că înainte de a intra în cotețul celui mai îndrăgit animal dintre cei gătiți, e musai să își facă o boxă în care să se schimbe  de haine și încălțări, un prag de dezinfectare și nu cumva să se încumete să intre în cușca dușmanului ce ne hrănește de mii de ani, doar dacă răspunde pozitiv la noile norme impuse de unii ce habar nu au cum este să trăiești dintr-o pensie de câteva amărâte de sute de lei.

CITEȘTE ȘI: Legea porcului: Românii care nu se dezinfectează când intră în coteț riscă AMENZI de 18.000 de lei

Ș-apoi ipocrizia lor, ce tinde către infinit, când tocmai ei ne spuneau îmbrăcați în ie de ziua în care ar fi trebuit să tragem un semnal de alarmă înspre conservarea valorilor și a tradiților, astăzi ne spune că porcul nostru, ori preparatele ce succed din acesta nu fac parte din identitatea noastră și ar fi indicat, dacă vrem să fim în rând cu „lumea”, să cumpărăm de la străini, o formă de impozit ascuns, după multe cheltuieli. Și parcă ar fi mai bine să își vadă aștia de minciuni precum autostrăzi, ori altele, într-o țară ce tinde să îi fie frică de pericolul unui porc ce ne-a hrănit mii de ani, dar în care în spitale e haos și stăm la capitolul infecții nozocomiale și intraspitalicești într-atat de bine încât cotețul porcului ne-a împuns în ochi precum o bârnă.

sursă fotografie: Andrei Furnea