Fabrica de zahăr Bod – un partener de afaceri puternic şi avantajos pentru fermierii din judeţul Alba

Fabrica, cu capital integral românesc, asigură celor care încheie contracte ferme, prefinanţarea sămânţei, erbicidelor, îngrăşămintelor, asigură transportul şi încărcarea. Se asigură o subvenţie de 630 euro/ha plus 40 euro pe tona de sfeclă predată. Cultivatorii performanţi sunt răsplătiţi cu bonusuri şi preţuri avantajoase

Agricultura românescă, şi subsecvent industria alimentară din România este suţinută în inima României de societăţi cu capital autohton. Am fost surprinşi să regăsim istoria Fabricii de Zahăr Bod în paginile celor mai importante reviste din vestul Europei: La France Agricole, The Farmers şi LY Rheinland, sunt doar câteva din revistele de profil care prezintă în mod onest performanţele unei societăţi 100% româneşti. O istorie care integrează cu succes politicile europene cu cutumele şi normele naţionale şi locale, dar care nu arată şi munca enormă şi efortul care se află în spatele Fabricii de zahăr Bod. Trebuie reliefată în acest context importanţa strategică a Fabricii de Zahăr BOD din inima Transilvaniei, care contribuie în mod semnificativ la securitatea socială a zonei, securitatea alimentară a României, precum şi la realizarea coeziunii etnice şi economice a zonei.

Fabrica a fost construită în anul 1889, la 11 km de Braşov şi 3 km de comuna Bod, pe malul râului Bârsa, în inima Transilvaniei. Fabrica este construită cu contribuţia a 2000 de oameni, majoritatea zidari din şapte sate. Un alt punct de reper hotărâtor pentru existenţa fabricii este gara Bod, la acea dată bine plasată pe harta infrastructurii de căi ferate.

Capitalul fabricii a fost iniţial majoritar german, principalii acţionari la înfiinţare au fost Banca S. Blechroder din Berlin. Soluţia identificată este apreciată în literatura de specialitate a vremii, întrucât în acest fel Fabrica de zahăr Bod a devenit încă de atunci un important factor de coeziune socială. În acea perioadă tumultoasă din punct de vedere politic, românii, maghiarii şi germanii încep să trăiască în prietenie şi înţelegere, muncind împreună. Astfel, Fabrica de zahăr Bod a trecut ulterior prin două războaie mondiale, Unirea de la 1918, două cutremure puternice (1940 şi 1977), două reconstrucţii, naţionalizarea, anii secetoşi, incendii şi inundaţii, lipsă de apă pentru fabricaţie din cauza secării Bârsei şi încă destule calamităţi.

Fabrica a supravieţuit de fiecare dată, tocmai datorită capitalului existent în vistieria patronatului, şi mai ales a supravieţuit colapsului şi jafului economic ulterior Revoluţiei române de la 1989, datorită capitalizării acesteia de către proprietarul acesteia, care a fundamentat un întreg mecanism de sustenabilitate socială şi economică în regiune.
Relevanţa socială a Fabricii de zahăr Bod şi a societăţii este data de importanţa socială pe care o are în zonă: Fabrica de Zahăr Bod are arondate 780 de ferme agricole, plus circa 1200 de mici cultivatori, fermele agricole totalizând potrivit AJOFM cca. 17000 de angajaţi. Din datele furnizate la ora actuală de AJOFM, circa 70% din populaţia activă a judeţului Covasna se află în mediul rural.

*Principala sursă de obţinere a mijloacelor de subzistenţă este agricultura

Atât în judeţul Covasna cât şi în Braşov singurele culturi comercializate care asigură venituri sunt sfecla de zahăr şi cartoful (cultivate prin rotaţie), dintre care ponderea sfeclei de zahăr în obţinerea veniturilor este de 70%, deoarece politica protecţionistă de subvenţionare a culturii sfeclei de zahăr impusă de Uniunea Europeană asigură o subvenţie de 630Euro/ha la care se adaugă plata contractelor individuale ale fermierilor încheiate cu Fabricile de zahăr Bod în cuantum de 40 euro/t de sfeclă predată.

În judeţul Covasna, la ora actuală au contract cu Fabrica de zahăr Bod circa 2700 de ferme mari şi de producători individuali, totalul angajaţilor implicaţi în cultura sfeclei de zahăr fiind de aproximativ 16,000 de persoane. O altă caracteristică esenţială este că 80% din cultura agricolă a judeţelor Braşov şi Covasna este dată de sfecla de zahăr şi de cartofi astfel încât populaţia rurală din aceste zone depinde de cele două culturi. Datorită procesului de retehnologizare, Fabrica de zahăr Bod are cel mai înalt randament de prelucrare, clasându-se printre primele 30 din UE cu privire la clasamentul eficienţei procesării sfeclei de zahăr, cu un număr permanent al angajaţilor de aproximativ 320.

Fermierii cu experienţă în domeniul cultivării sfeclei de zahăr pot să privească cu interes spre investiţii în cultura sfeclei de zahăr, într-o zonă cu teren agricol foarte fertil, propice culturilor de sfeclă, cartofi şi porumb, într-o zonă de o frumuseţe fabuloasă, în inima Transilvaniei, în condiţiile în care fabrica BOD este interesată să sprijine şi să stabilească un parteneriat pe termen lung cu marii cultivatori, întrucât gestionarea culturilor pe mari suprafeţe este mai profitabilă din punct de vedere financiar, logistic şi al politicilor agricole .

*FABRICA DE ZAHĂR BOD, cu capital integral românesc, are în prezent arondată cea mai mare arie de cultivare a sfeclei de zahăr din România

Cultura sfeclei de zahăr reprezintă principala cultură agricolă din judeţele Braşov, Covasna, Harghita, fiind singura activitate agricolă eficientă şi cu rezultate sigure şi constante. Mai mult decât atât, prin campanii anuale, Fabrica de zahăr Bod, a susţinut cultivarea sfeclei de zahăr şi în judeţele limitrofe, respectiv în Sibiu şi Alba. Extinderea culturilor de sfeclă de zahăr este absolut necesară realizării cotei de producţie alocate României de la Bruxelles. Sprijinul financiar oferit şi promovat de Fabrica de zahăr Bod este strategic: Fabrica de zahăr Bod se angajează să prefinanţeze sămânţa de sfeclă, erbicidele şi îngrăşămintele necesare pentru înfiinţarea culturii, iar la recoltare fabrica asigură transportul şi încărcarea la locul de depozitare. Mai mult, cultivatorii de sfeclă care încheie contracte ferme cu Fabrica de zahăr Bod trebuie să ştie că aceasta se angajează să plătească un preţ foarte avantajos pentru fiecare tonă de sfeclă predată, iar fabrica va acorda un bonus pentru fiecare din cultivatorii care obţin o cantitate de peste 40 t/ha.

Prin investiţia făcută de către proprietar în achiziţia unor instalaţii de mare capacitate de curăţare a sfeclei de pământ şi încărcare în mijlocul de transport direct în câmp s-a uşurat munca cultivatorilor şi s-au diminuat cheltuielile acestora.
În vederea retehnologizării fabricii proprietarii, familia TARTAGĂ, au făcut investiţii în cuantum de aproximativ 20.000.000 euro, ultimele dintre ele fiind următoarele:

1. O investiţie de 4,6 milioane de euro în centrala termică a fabricii, dar şi în echiparea cu utilaje ultramoderne de tip LOOS.
2. O altă mare investiţie finalizată în 2012 de domnul Tartagă o reprezintă noua secţie de condiţionare a zahărului, în valoare de 1,5 milioane de euro. De asemenea a fost realizată investiţia de automatizare a procesului tehnologic şi laboratorul agricol, precum şi achziţionarea unor maşini de încărcat şi curăţat sfeclă tip MAUS, în valoare de 2,5 miloane euro.
3.Realizarea staţiei de epurare a apelor uzate şi menajere. De remarcat este faptul ca Fabrica de zahăr Bod, este prima fabrică de zahăr din ţară care îşi onorează obligaţiile faţă de mediu prin construirea unei staţii de epurare complexe de capacitate 50l\sec în valoare de 3 milioane Euro;

Pentru intervalul 2013 – 2014, fabrica şi-a propus să investească în realizarea unei instalaţii moderne şi eficiente de prelucrare a zahărului brut şi obţinerea zahărului alb, în valoare de 2.000.000 euro.

Cel mai important program investiţional care vine în întâmpinarea nevoilor fermierilor se referă LA REALIZAREA UNUI SISTEM DE IRIGAŢII COMPLEX, DE ÎNALTĂ TEHNOLOGIE, care va acoperi o suprafaţă de 7000 ha, în zonele de cultură a Fabricii de zahăr Bod, respectiv Braşov, Covasna, Harghita, Sibiu şi Alba, în valoare de 8.000.000 euro, din care care sunt operaţionale sisteme de irigaţii ce acoperă 1500 ha.

Toate acestea fac din fabrica de Zahăr Bod un obiectiv strategic economic în zonă, atrăgând tot mai mulţi producători agricoli şi cultivatori din zonele adiacente. (G.C.)

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---