Aproape 220.000 de programatori lucrează în industria IT din România! Șeful Microsoft din țara noastră: „Industria IT poate contribui cu aproape 8% din PIB”

Aproape 220.000 de programatori lucrează în industria IT din România, iar aceştia pot aduce prin inovaţie aproximativ 8% din Produsul Intern Brut (PIB), a afirmat, vineri, Bogdan Putinică, country manager Microsoft România & Republica Moldova.

„Vorbim de o comunitate de aproape 220.000 de programatori, de ingineri de talente care lucrează în industria IT-ului din România. Aceşti oameni foarte deştepţi, adevărate talente în cel mai pur sens al cuvântului, aduc în România, dincolo de progres economic şi inovaţie tehnică, 7,8%, aproape 8% din PIB, dacă lucrurile merg bine anul acesta, în ciuda ultimelor evoluţii. Este unul dintre vectorii enormi de creştere ai României. Şi când spun vectori de creştere nu mă refer la industria auto sau la agricultură sau la telecomunicaţii, cu toate că intră şi ele aici, dar aici vorbim de inovaţie, de cercetare, de dezvoltare, de utilizarea corectă şi sănătoasă a capitalului uman românesc. Aceşti 7 – 8% din PIB sunt generaţi de o industrie care creşte de trei ori mai repede decât media economiei româneşti”, a spus Putinică, într-o conferinţă de specialitate, potrivit Agerpres.

Inteligența artificială, o revoluție care trebuie să aibă loc în România

În viziunea directorului de ţară al Microsoft, Cloud-ul şi Inteligenţa Artificială reprezintă revoluţia care trebuie să aibă loc în industria de profil, pe plan naţional.

„O parte din viitorul acestei ţări începe şi continuă cu această industrie. Sigur că ar trebui să ajutăm şi ar trebui să facem tot ce putem pentru a alinia politicile macro la realităţile din economie. Nu întotdeauna ne iese asta, dar cu asta ne jucăm, cu o industrie care, în 2025, are o şansă foarte clară sau pentru a ajunge la 10% din PIB. E o realitate şi un rezultat enorm pentru care atât dvs., cât şi restul colegilor de industrie muncesc în fiecare zi. În 2023 totul este despre cloud – de la telefon până la tehnologii mai avansate. Transformare digitală nu înseamnă să-ţi cumperi un laptop şi o imprimantă. Cloud-ul şi procesele bune de transformare digitală, evident, duc la momentul prezent în care ne uităm la o adevărată revoluţie. În 2023, vorbim de o democratizare a accesului la tehnologia de Inteligenţă Artificială şi mai ales de transformare a ei în ceva util. Putem să o folosim la ceva şi sigur, cazurile prezente de utilizare ale inteligenţei artificiale trebuie luate atât cât un grăunte de sare, cât şi cu un pic de realism, pentru că ele reprezintă un progres abia la început”, a subliniat expertul.

Conform datelor prezentate de reprezentantul Microsoft, aproape 100% dintre companiile globale sunt interesate de Inteligenţa Artificială şi consideră că această tehnologie este importantă pentru drumul lor economic. De asemenea, 80% dintre companiile mari raportează că, în momentul de faţă, utilizează deja Inteligenţa Artificială, într-un fel sau altul.

Mai mulți români au acces la Internet 4G și 5G decât sunt conectați la rețeaua de apă curentă

Populația conectată la sistemul public de alimentare cu apă a fost de 14.277.262 persoane la sfârșitul anului 2022, în timp ce peste 16 milioane de persoane aveau acces la Internet 4G și 5G.

Populaţia conectată la sistemul public de alimentare cu apă a reprezentat 74,9% din populaţia rezidentă a României în anul 2022, se menţionează într-un comunicat remis vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit Agerpres.

Populaţia neconectată la sistemul public de alimentare cu apă a fost de 4.771.913 persoane în 2022, în scădere faţă de cele 4.946.254 de persoane neconectate în 2021.

În anul 2022, ponderea cea mai mare a populaţiei conectate la sistemul public de alimentare cu apă s-a înregistrat în regiunea Bucureşti Ilfov (94,1%), urmată de regiunea Sud-Est (89,5%).

Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (50,7%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (63,4%).

În ceea ce priveşte distribuţia apei, în anul 2022 volumul de apă distribuită a fost de 1,937 miliarde metri cubi, cu circa 540,53 milioane metri cubi mai mult decât în anul 2021. Creşterea cea mai importantă s-a înregistrat în agricultură, volumul de apă distribuită fiind cu 464,17 milioane metri mai mare.

Cele mai mari cantităţi de apă distribuită s-au înregistrat în bazinele hidrografice Buzău-Ialomiţa (31,4%), respectiv Argeş-Vedea (16,1%).

Vouchere pentru cadre didactice 2023: Ce pot cumpăra profesorii cu cei 1.500 de lei de la stat

Cadrele didactice şi didactice auxiliare urmează să primească suma de 1.500 de lei, începand cu luna octombrie 2023, într-o singură tranşa anuala, timp de 4 ani, pana în anul scolar 2026-2027.

Prima de carieră didactică are o valoare de 1500 de lei net și reprezintă o măsură care susține dezvoltarea profesională continuă a personalului didactic în vederea creșterii calității și echității sistemului educațional. Acest ajutor va fi acordat anual, într-o singură tranșă, până în anul 2027.

De prima de carieră didactică beneficiază:

• cadrele didactice și didactice auxiliare din învățământul preuniversitar de stat;
• cadrele didactice din sistemul de învățământ universitar de stat care dețin gradul didactic de conferențiar, șef de lucrări/lector și asistent universitar;
• personalul didactic auxiliar, din sistemul de învățământ universitar.

Pentru a beneficia de acești bani trebuie să fii în activitate în anul școlar 2023-2024. Aceasta este singura condiție.

Bunurile și serviciile care pot fi achizționate cu sumele de bani din prima de carieră didactică sunt stabilite de art. (3) al OUG privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar precum și primă de carieră profesională pentru personalul nedidactic din învățământul de stat suportate din fonduri externe nerambursabile.

Cum pot fi folosiţi cei 1500 de lei:

• 450 de lei, 30% din sumă, pot fi cheltuiți pentru orice fel de nevoi, fără justficare pe bază de factură;
• pentru plata unor cursuri de formare profesională oferite de CCD-uri sau de către formatori autorizați, etc. Teoretic, cu acești bani se pot plăti și cursurile de masterat sau doctorat;
• cumpărarea de echipamente IT care pot fi folosite în scop didactic. Exemple: telefoane mobile, tablete, laptop-uri, computere (PC-uri), imprimante, proiectoare, monitoare, televizoare inteligente, etc.;
• în scopul achiziționării de soft educațional, abonamente pe platformele educaționale, materiale didactice, echipamente și materiale pentru activități etc.;
• cărți în format tradițional și în format electronic, cărți de lucru, jocuri educaționale etc.

Cadrele didactice care primesc acesti bani nu ii pot folosi in alte scopuri decat cele prevazute de Ordonanta de urgenta. Prin urmare, constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:

a) utilizarea suportului electronic al masurii de sustinere a activitatii didactice in alt scop decat cel prevazut de prezenta ordonanta de urgenta;
b) solicitarea si/sau furnizarea de numerar in schimbul masurii de sustinere a activitatii didactice pe suport electronic sau pentru fractiuni din aceasta;
c) refuzul nejustificat al unitatilor afiliate de a accepta masura de sustinere a activitatii didactice emisa pe suport electronic. Refuzul este justificat daca exista suspiciuni rezonabile privind autenticitatea masurii de sustinere a activitatii didactice pe suport electronic, identitatea dintre titularul masurii de sustinere a activitatii didactice pe suport electronic si beneficiarul acesteia;
d) emiterea pe suport electronic a masurii de sustinere a activitatii didactice de catre alte entitati decat cele cu care Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene a incheiat contractul de achizitie publica;
e) comercializarea suportului electronic al masurii de sustinere a activitatii didactice contra unei fractiuni de pret sau a altor bunuri/servicii decat cele stabilite prin prezenta ordonanta de urgenta.

Contraventiile prevazute anterior se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) intre 1,5 si 2 puncte-amenda, faptele prevazute la literele a) si c);
b) intre 3 si 4 puncte-amenda, fapta prevazuta la litera b);c) intre 14 si 20 de puncte-amenda, faptele prevazute la literele d) si e).

Sursa: dailybusiness.ro