Dosarul prin care Arhiepiscopia Romano-Catolică solicită retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum și a colecțiilor de carte din incinta acesteia a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța care va pronunța sentința definitivă în această cauză a înregistrat dosarul în 5 noiembrie 2018.
Cauza se află în procedura de filtru, urmând ca un termen să fie alocat ulterior. Din practica ÎCCJ rezultă că procesul ar urma să dureze cel puțin 2 ani.
Recursul a fost formulat de Arhiepiscopia Romano-Catolică, după ce Curtea de Apel Alba Iulia a respins, în 4 august 2018, cererea reprezentanților instituției de cult. Se solicită în justiție restituirea în natură a clădirii în care funcţionează Biblioteca Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile din interiorul acesteia.
Este vorba despre fondul de carte, fondul manuscriselor, fondul incunabulelor, colecţia de obiecte liturgice, arhiva Capitlului romano-catolic de Alba Iulia şi a conventului de Cluj, observatorul astronomic cu toată dotarea, colecţia de picturi, colecţia de vestimentaţie ecleziastică, colecţia de minerale, colecţia de numismatică, mobilierul. Instituţia religioasă a ”atacat” în instanţa de contencios administrativ şi a solicitat anularea deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins, în septembrie 2015, cererea acesteia de retrocedare în natură a bunurilor mobile şi imobile din cadrul Bibliotecii Batthyaneum.
Curtea de Apel a constatat că imobilul în care funcţionează Observatorul Astrologic şi Biblioteca Batthyaneum, împreună cu colecţiile de obiecte, carte şi documente, evidenţiate în inventarele depuse, au constituit patrimoniul Fundaţiei Batthyaneum, aşa cum rezultă fără dubiu din traducerea testamentului contelui episcop Ignaţiu Batthyany, iar Arhiepiscopia Romano-Catolică nu a putut demonstra că a deținut bunurile la momentul la care au trecut în proprietatea Statului Român.
