Rămâi conectat

Oameni şi locuri

Dr. Diana Barbonţa, primul autor român care coordonează o analiză sistematică Cochrane în domeniul metabolism, diabet şi endocrinologie

Publicat

în

Dr. Diana Barbonţa: unul dintre cei patru medici specialişti în diabet din judeţul Alba, care monitorizează peste 14.000 de pacienţi care au sau au avut probleme cu diabetul zaharat.

Portret
Dr. Diana  Barbonţa este medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba şi şeful Centrului Judeţean de Diabet Alba.
A absolvit Facultatea de Medicină din Cluj, în anul 1990. “Specialitatea am ales-o din pasiune, pasiune pe care o am şi acum”, ne spune dr. Diana Barbonţa.
Are un doctorat în medicină, la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, din 2005.
A urmat un postdoctoral de cercetare clinică avansată, 2008-2009, la Cambridge, Marea Britanie, absolvit cu distincţia “cum laudae” în domeniul analize sistematice şi meta-analize.
Este membru al Cochrane Collaboration (organizaţie înfiinţată la Oxford, Marea Britanie în 1993) – din 2009. Aceasta este o organizaţie internaţională non-profit, cu aproximativ 30.000 de membri din 100 de ţări, majoritatea din Marea Britanie (80%), SUA şi Australia. Este membru al Grupului Cochrane de Metabolism, Diabet şi Endocrinologie (CMED) cu sediul la Universitatea “Heinrich Heine”, Dusseldorf, Germania. Dr. Diana Barbonţa este primul autor român care coordonează o analiză sistematică Cochrane. Acest grup este format din 10 autori din ţările est-europene, inclusiv Rusia, dintre care doar trei sunt femei. “Nu cred că numele lucrării mele actuale e relevant, mai încep şi altele, dar e important de menţionat faptul că echipa pe care o coordonez este formată din britanici, întrucât în România nu există încă persoane pregătite în acest domeniu”.
În ianuarie 2013 a fost lector, împreună cu directorii Centrelor Cochrane din Elveţia şi cu cel din Austria, la Bucureşti, în cadrul primului workshop de analize sistematice organizat în România de Universitatea “Carol Davila” din Bucureşti. Este căsătorită cu medicul chirurg Cristian Barbonţa. Împreună au un băiat în vârstă de 15 ani, care studiază la Liceul “Lucian Blaga” din Sebeş, Secţia ştiintele naturii, în limba germană.

În Alba există doar patru medici specialişti în diabet,  boli de nutriţie şi boli metabolice, în condiţiile în care numărul persoanelor cu diabet zaharat monitorizate la noi în judeţ este de peste 14.000. Dintre acestea, câteva mii depind de insulina eliberată pe bază de reţetă de medicul diabetolog, ne spune dr. Diana Hortensia Barbonţa.
Numărul de persoane cu diabet zaharat  în judeţul Alba este de aproximativ 10.000, conform scriptelor. Este foarte posibil însă ca statisticile să fie incomplete, având în vedere că se referă  doar  la persoanele care au primit reţete. O parte dintre cei cu diabet sunt echilibraţi doar prin dietă. Din păcate, mulţi nu se prezintă la medic aşa încât numărul real este, probabil, mai mare. Având în vedere prevalenţa de aproximativ 5% a diabetului şi faptul că populaţia judeţului Alba este de aproximativ 300.000 locuitori, este extrem de posibil ca numărul real să fie, de fapt, de 14.000 de bolnavi.
Pentru a evita o criză “de sistem”, problemele birocratice ale bolnavilor dependenţi de insulină vor fi rezolvate din timp
“Conform normelor de sănătate implementate la nivel naţional, un medic nu poate să consulte mai mult de patru pacienţi pe oră, respectiv 28 de pacienţi pe zi, astfel că reţetele pentru bolnavii dependenţi de insulină se eliberează o dată la trei luni şi doar pe bază de programare”, explică dr. Diana Barbonţa.
Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în lume sunt diagnosticate cu diabet zaharat 280 de milioane de oameni, iar dintre aceştia 55,2% trăiesc în Europa. Potrivit prognozelor, în următorii 20 de ani acest număr va creşte până la 380 de milioane.
Datele statistice privind incidenţa diabetului în România situează ţara noastră pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte numărul de îmbolnăviri. Specialiştii susţin că numărul real al bolnavilor de diabet depăşeşte un milion. În cazul în care boala nu este tratată, o persoană diagnosticată cu diabet trăieşte cu 10 ani mai puţin decât una sănătoasă.
Dr. Diana Barbonţa: “La începutul lunii martie, în atenţia prefectului judeţului Alba – Gheorghe Feneşer –  au intrat diabeticii insulinici care se confruntă cu dificultăţi în obţinerea la timp a insulinei de care sunt dependenţi. Din cauza numărului mic de diabetologi şi a restricţiilor privind numărul de consultaţii zilnice pe care aceştia le pot efectua,  bolnavii dependenţi de insulină din Alba îşi pot obţine reţetele de care au nevoie doar în urma consultaţiei la diabetolog, care se face pe bază de programare o dată la 3 luni, termen de multe ori depăşit din pricina numărului mare de diabetici insulinici. De asemenea, distanţele mari pe care trebuie să le parcurgă aceşti bolnavi pentru a se prezenta la medic, în vederea obţinerii prescripţiei medicale le creează, la rândul lor, mari dificultăţi. Propunerile precum eliminarea baremului de consultaţii în cazul diabeticilor, angajarea la Sebeş, Câmpeni, Aiud sau Ocna Mureş a unui medic specialist în diabetologie, precum şi posibilitatea eliberării de către medicii de familie a reţetelor pentru insulină, în baza scrisorii medicale emise de către specialist au fost transmise Ministerului Sănătăţii, unde au fost luate în considerare şi vor fi incluse în noua strategie naţională de sănătate”.
Treptat, pentru bolnavii de diabet zaharat, problemele încep să se rezolve
În calitate de medic coordonator al Unităţii Judeţene de Implementare a Programului Naţional de Diabet Zaharat, dr. Diana Barbonţa  este într-o permanentă luptă: o luptă cu diabetul care câştigă teren, din păcate în direcţia celor mai fragede vârste, o luptă cu problemele ridicate de veşnica reformă a sistemului medical românesc post-decembrist.
Una dintre problemele majore “de sistem” este pe cale să se rezolve, în perioada imediat următoare: pe baza unei decizii emise de DSP Alba (în 11 martie 2013),  toţi medicii de specialitate medicină internă din cadrul spitalelor din judeţul Alba,  aflaţi în relaţie contractuală cu CJAS Alba, au dreptul să prescrie reţete pentru tratamentul insulinic şi mixt pentru continuarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat. Toţi medicii desemnaţi pot prescrie acest tratament numai în baza scrisorii medicale a medicului specialist /competenţă  diabet zaharat şi boli de nutriţie, cu valabilitate de 1 an. Medicii desemnaţi vor fi obligaţi să ţină legătura cu medicii specialişti diabetologi şi să orienteze pacientul către acesta, în cazul în care constată o decompensare metabolică, apariţia sau agravarea complicaţiilor cornice ale diabetului zaharat.
Problema Centrului Judeţean pentru Diabet, care funcţionează într-un spaţiu insuficient, în Policlinica de pe strada Muşeţelului, este pe cale de a se rezolva. Termenul avansat de conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba, pentru finalizarea noului Centru Judeţean de Diabet, în incinta spitalului mare,  este luna august 2013.

Elit - Gustul Desăvârșit

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Oameni şi locuri

Pe 30 iulie, SAGA Festival îl aduce pe Calvin Harris, în premieră în România

Publicat

în

SAGA extinde experiența de festival la mare și prezintă solo show-ul unuia dintre cei mai cunoscuți și iubiți DJi, producători și songwriteri la nivel mondial, Calvin Harris. Artistul vine pentru prima dată în România, în această vară, pentru un show incendiar.

După ce de-a lungul timpului a fost headliner la toate marile festivaluri din lume, Calvin va face încă o dată istorie cu un solo show magnetic pe care-l va susține la SAGA Beach (între plaja La Nueva Cucaracha și plaja Rex), în Mamaia, pe 30 iulie. Accesul se va face începând cu ora 19:00.

DJ-ul scoțian este așteptat în România de foarte mulți fani, care sunt nerăbdători să-l vadă și să-i asculte live muzica, iar acest lucru va fi posibil în numai trei luni. Biletele, la un preț special de 20 euro și într-un număr limitat, vor fi disponibile doar pe 4 mai pentru cei care se înregistrează pe site-ul official al festivalului.. Din 5 mai, pe același website, biletele vor fi disponibile pentru publicul larg.

Elit - Gustul Desăvârșit

*Preț redus cu Summer Pack

Pentru cei care nu vor să rateze solo show-ul Calvin Harris din această vară a fost creat Summer Pack, un pachet special ce conține bilete pentru ambele evenimente la un preț redus: SAGA Festival și Calvin Harris solo show – 129 euro + taxe. Acesta poate fi cumpărat începând de astăzi.

Calvin Harris a ajuns în fruntea topurilor de pe tot globul cu numeroasele sale hituri. Pe 30 iulie, fanii vor asculta live toate aceste piese și un arsenal impresionant de muzică dance ce poartă semnătura celebrului producător și DJ, într-un eveniment unic la malul mării.

Producător, DJ și songwriter, Calvin Harris reprezintă una dintre figurile marcante ale muzicii dance, după ce a reușit să doboare recorduri mondiale și a dominat topurile cu piesele sale. Are peste 35 de miliarde de streamuri audio și video și este unul dintre cei mai urmăriți artiști de pe YouTube. De-a lungul timpului, Calvin a colaborat cu artiști mondiali precum Frank Ocean, Pharrell Williams, Rihanna, The Weeknd, Travis Scott, Dua Lipa și mulți alții. A avut multiple nominalizări muzicale de top și a câștigat premii la MTV VMA, iar în anul 2013 a câștigat premiul Grammy pentru Cel mai bun videoclip, cel al piesei “We Found Love”.

Lucian DANCIU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Oameni şi locuri

VIDEO | „Chipul lui Decebal” , povestea nespusă a unui simbol național

Publicat

în

„Chipul lui Decebal” este situat pe malul stâncos al Dunării, între localitățile Eșelnița și Dubova, în apropiere de orașul Orșova. Basorelieful îl reprezintă pe Decebal, ultimul rege al Daciei, fiind sculptat într-o stâncă de către sculptorul Florin Cotarcea.

Ideea realizării basoreliefului i-a aparținut lui Iosif Constantin Drăgan, istoric și tracolog împătimit, om de afaceri român, care a și finanțat proiectul, realizarea acestuia costându-l peste un milion de dolari.

Sub capul lui Decebal a fost săpată în stâncă o inscripție în latină: „DECEBALUS REX – DRAGAN FECIT” („Regele Decebal – făcută de Drăgan”).

Elit - Gustul Desăvârșit

Iosif Constantin Drăgan a scris numeroase cărți despre istoria dacilor și a tracilor („Noi, tracii”; „Imperiul Romano-Trac”, „Mileniul imperial al Daciei”), intenționând să construiască în orașul Cluj-Napoca și o copie în mărime naturală a Coloanei lui Traian, proiect care nu s-a mai concretizat.

Prin susținerea modelării acestui chip în munte, Drăgan a dorit să comemoreze, dar să și demonstreze contribuția românilor la formarea culturilor europene, pornind de la premisa că identitatea culturală a românilor poate fi definită în primul rând prin componența sa daco-tracă.

Cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa

În comparație cu sculpturile realizate pe Muntele Rushmore, a căror realizare a durat timp de 14 ani (1927-1941), la acel proiect lucrând peste 300 de sculptori-alpiniști, chipul regelui Decebal s-a desfășurat pe timp de zece ani și 12 persoane au lucrat la realizarea lui.

Chipul lui Decebal este înalt de 55 m și lat de 25 m. Unele dimensiuni fizionomice ale chipului sunt: lungimea ochilor – 4.3 m, lungimea nasului – 7 m, lăţimea nasului – 4 m. La modelarea stâncii fiind folosită o tonă de dinamită.

„Tabula Traiana”

Chiar în fața basoreliefului, dar pe malul sârbesc, se găsește de aproape 2.000 ani o placă memorială antică („Tabula Traiana”), având 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, monument ridicat de adversarul regelui Decebal, împăratul roman Traian, pentru a marca marșul trupelor imperiale romane spre Dacia și a comemora victoriile Imperiului Roman asupra regatului dac în Războiul din 105-106, dar și finalizarea drumului militar roman al lui Traian.

Nu s-au putut folosi nici un fel de utilaje grele

Executarea Chipului lui Decebal s-a desfășurat sub conducerea sculptorului român Florin Cotarcea, ea realizându-se în ciuda pericolului reprezentat de înălțimi, căldură și vipere. Pe pontonul din golful făcut de râul Mraconia, unde se află această cea mai mare sculptură în piatră din Europa, se poate ajunge doar pe apă, cu barca.

Executarea lucrării a început în vara anului 1994, cu defrișarea copacilor care împădureau stânca. Apoi s-a trecut la curățarea rocilor, a stâncilor masive care puneau în pericol viața oamenilor. Nu s-au putut folosi nici un fel de utilaje grele, toate uneltele de lucru fiind transportate cu barca și cu saci de 40-50 de kilograme în spinare.

Lucrările s-au desfășurat în perioada martie-octombrie a fiecărui an.

Legătura cu pontonul a fost asigurată prin două stații de emisie-recepție. De la baza stâncii până la schelă, alpiniștii-sculptori trebuiau să se cațere timp de o jumătate de oră. S-a lucrat în două ture : de la 07:00 la 13:00 și de la 13:00 până la 19:00. Lucrările s-au desfășurat în perioada martie-octombrie a fiecărui an. O operațiune la fel de grea și riscantă a fost cea de manevrare a schelelor.

Uneltele de lucru folosite de către sculptorii-alpiniști au fost cele clasice: ciocanul pneumatic, șpițul și barosul. În perioada de vară, stânca se încingea la soare, făcând condițiile de lucru aproape insuportabile.

Din cauza acestor condiții dificile de lucru au avut loc și câteva accidente. O echipă de cinci persoane care lucra pe schelă a căzut în gol câțiva metri, ca urmare a smulgerii a două pitoane de susținere de pe cablul de susținere montat de jur-împrejurul stâncii.

Din fericire, alpiniștii nu au suferit răni grave. De asemenea, unul dintre alpiniști a fost mușcat de o viperă ascunsă într-un punct de susținere, dar i s-a injectat imediat un ser antiviperin.

Nasul lui Decebal s-a fisurat

Ca urmare a trepidațiilor, dar și a stâncii care începea să se macine, nasul lui Decebal (care avea o înălțime de șapte metri) s-a fisurat și era în pericol să se desprindă și să cadă.

S-a renunțat la acel bloc imens de piatră, o parte mare din nasul lui Decebal fiind dinamitată, pentru mai multă siguranță. Nasul regelui a fost remodelat și întărit cu armătură de fier și ciment.

Florin Cotarcea, sculptorul „Chipului lui Decebal”, a rămas fără drepturile de autor și se află momentan în imposibilitatea de a duce la bun sfârșit lucrarea,  supusă degradării, iar România riscă să rămână fără un simbol național.

Gică Predoni a fost primul om prezent în cadrul lucrării „Chipul lui Decebal”, încă din secunda zero, cu un an înaintea sculptorului, fiind șeful echipei de alpiniști.

La rugămintea ZiarulUnirea.ro acesta a fost de acord să ne răspundă la câteva întrebări :

Cum și în ce fel se dregradeză stânca?

„Calcarul nu e un monolit, stânca e formată din mai multe falii, unele zone sunt foarte friabile, din cauza asta apa și gerul le degradează foarte repede, fisurile de pe statuie trebuie chituite (umplute).”

În cât timp v-ați putea apuca de lucru în vederea finalizării proiectului?

„În câteva luni de zile se poate organiza și pregăti stânca pentru lucru, doar cu o mare parte din alpiniștii care au fost și știu ce au de făcut, cu alții tineri va dura mult mai mult.”

Ce fac ceilalți colegi din echipa de alpiniști? După sistarea lucrărilor la Chipul lui Decebal ce ați făcut?

„Eu lucrez la Geoparcul platoul Mehedinți, o parte din colegi sunt plecați din țară, o parte și-au făcut firme, iar alții sunt angajați în țară.”

Aron Florian Anghel, regizorul documentarului „Visul Românesc” – Povestea statuii „Chipul lui Decebal”,  declară în exclusivitate pentru ZiarulUnirea.ro :

„Cu acest film, speranța mea este ca opinia publică să empatizeze cu povestea lui Florin Cotarcea. Recuperarea drepturilor de autor pentru sculptorul statuii Chipul lui Decebal este doar o formalitate. Florin are toate dovezile de partea lui, atât materiale foto-video cât mai ales sute de martori pe parcursul a peste 10 ani. Din păcate sistemul juridic din România se mișcă foarte greu și uneori trec ani de zile până la soluționarea unei cauze foarte simple. ”  – Florian Aron Anghel


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Oameni şi locuri

FOTO: Gheorghe Vlad, din Loman, un cioban de nota zece

Publicat

în

Am să vă citez la început din opera marelui Mihail Sadoveanu, care și-a petrecut o bună parte din viață aici, pe Valea Frumoasei, și care a compus capodopera ”Baltagul”.

Domnul Dumnezeu, după a alcătuit lumea, a pus rânduială și a pus fiecărui neam câte un semn: pe țigan l-a învățat să cânte, neamțului i-a dat șurubul, dintre jidovi l-a chemat pe Moise, zicându-i tu să faci o lege și să-l răstigniți pe Fiul Meu. Printre alții, i-a chemat și pe români, dar ei au întârziat. Domnul Dumnezeu s-a uitat cu milă la ei și i-a întrebat: ”Voi, necăjiților, de ce ați întârziat?”. ”Am întârziat Prea Slăvite că suntem cu oile și asinii. Umblăm domol, că sunt poteci rele, cu prăpăstii. Așa ostenim zi și noapte”. Dumnezeu le-a spus atunci: ”Ați venit prea târziu și n-am ce să vă mai dau, rămâneți cu ce aveți!”. Deci, din vremuri legendare, oamenii de la munte s-au ocupat cu creșterea oilor. Una dintre zonele în care oamenii au această îndeletnicire este zona Lomanului, propice creșterii oilor, datorită conformației geografice. Și în perioada comuniștilor oamenii de aici au continuat să crească oi, mai puține, ce-i drept, din cauza cotelor obligatorii pe care oamenii trebuiau să le dea la stat. Deși, cu timpul, Lomanul s-a depopulat, cei care au rămas au început să aibă o mai bună situație materială, în primul rând datorită subvențiilor primite de la stat și UE și, în al doilea rând, datorită creșterii numărului de capete de animale.

Ciobanul despre care vă povestesc azi este Gheorghe Vlad iar turma de oi o ține în cătunul Tonea. Este căsătorit, are trei copii și în gospodăria sa mai locuiește unchiul său. A terminat școala gimnazială în Loman. Subsemnatul, pe vremea aceea fiind administrator la această școală, îmi mai aminestc ce copil liniștit era, cu comportare bună. Încă de mic avea stăruință în a-și face propria lui gospodărie. Acum, pe lângă oile, vacile și restul animalelor din gospodărie, mai are în Loman o casă foarte frumoasă, o grădină. Asta pentru că a fost descătușat de concepția fostului regim comunist, care limita numărul de capete de animale din gospodăriile oamenilor, la 50 de ovine, deoarece, dacă aveai peste 100 de oi erai catalogat ”chiabur”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Este adevărat că populația din satele din zona subalpină s-a redus, dar acele familii care au rămas, cărora le place zootehnia, au progresat foarte mult. La aceasta au contribuit subvețiile de la stat și UE. Din punct de vedere a confortului, a accesului la apă, curent electric, televiziune, aproape au dispărut diferențele dintre sat și oraș.

Familia ciobanului nostru, Gheorghe Vlad, locuiește în gospodărie cu unchiul lui, Filip Vlad, care îi ajută la treburi, deoarece aici este mult de muncă, la aproape 200 de capete de oi.  Mai are aproape 20 de bovine, un autoturism 4X4, un banzic pentru folosință proprie. Locuința sa este aproape de Valea Recii unde are și aproape 10 hectare de fânaț.

Pe lângă toate acestea, Gheorghe Vlad, a învățat și zidăria, ridicându-și cu brațele sale o casă mândră. A cumpărat materialul: cărămida, piatra de fundație, a plătit transportul nisipului, cărămida, cimentul și materialul pentru dulgherie iar manopera a făcut-o personal, ca un meșter, ajutat de copii.  În Loman, ca peste tot, s-a construit foarte mult, dar nu de către ciobani, ci cu meșteri aduși din alte părți. Deși au trecut 30 de ani de la revoluția din 1989, nu pot să contest că s-au realizat multe chestiuni pozitive. Dar mai sunt și multe de rezolvat în zona de munte aparținând comunei Săsciori. În Muntele Puru, ce aparține de satul Căpâlna, a fost ridicată o stână model, a fost reparată stâna din Dușel, și este terminată stâna din Bile. S-a construit tranaslpina, dar șoseaua nu trece pe la toate stânile și, deși ciobanii au mașini 4X4, nu pot ajunge chiar peste tot cu ele.

Românii noștri de aici, ciobanii, încearcă întotdeauna sentimente de respect și justificată mândrie pentru imensul rol pe care munții l-au jucat în istoria și cultura poporului nostru. Se mândresc cu vrednicia și bărbăția așezată aici, cu rădăcinile adând înfipte în istorie, cu semeția și frumusețea piscurilor, cu poienile și livezile roditoare care le dau hrană și viață.

Și Gheorghe Vlad s-a născut într-o familie mai modestă, în munți.  Dar au avut la bază principala resursă de bogăție pentru oamenii harnici: pământul. Ajuns la vârsta majoratului, Gheorghe și-a cumpărat propriile unelte mecanizate cu care să lucreze pământul: cositoare mecanică, drujbă, mijloace de transport și… la treabă! A demonstrat că nu a fost important cum a venit pe lume ci este important ce a făcut el pe această lume.

Deoarece am considerat că este extrem de important să-i apreciem și pe oamenii de la munte, harnici și truditori, v-am scris dumneavoastră, Ziarului Unirea, povestea unui cioban deosebit din Loman, Gheorghe Vlad. Vă asigur că în zonă sunt foarte mulți asemenea lui, harnici și cu dragoste de familie și gospodărie.

Meftodie Stănuș, Loman


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare